Închidem tabăra de inelare din acest an din cauza unui incendiu de vegetație

Tabăra de inelare de pe Grindul Chituc din acest an s-a terminat brusc din cauza unui incendiu de vegetație care punea în pericol plasele, tabăra și voluntarii noștri.
Incendiul a izbucnit în 14 octombrie, în apropierea localității Vadu. Deși inițial a fost stins de către pompieri, s-a reaprins după scurt timp și s-a extins cu repeziciune. Vântul sudic a adus flăcările pe malul Lacului Sinoe până în dreptul taberei vineri, 16 octombrie, iar noaptea s-a extins spre nord. După ce vântul a început să sufle din vest și flăcările s-au apropiat mai mult de tabără, am decis terminarea activității de inelare și evacuarea taberei. Astfel, am încheiat ediția din 2020 a taberei de inelare cu două săptămâni mai devreme decât ne-am fi dorit, inelând în total 9253 exemplare din 104 de specii. Cele mai abundente specii capturate din acest an au fost: muscarul mic (1531 exemplare), pitulicea fluierătoare (1270) și pitulicea mică (870).

Printre raritățile capturate în acest an menționăm pitulicea cu sprânceană galbenă (5 exemplare), pitulicea verzuie (2 exemplare), pitulicea cu târtiță galbenă (1), pitulicea de ienupăr (1) și presura mică (1).

Anul acesta, lista de recapturări a taberei s-a îmbogățit cu 4 recapturări naționale și 4 recapturări internaționale: trei pițigoi albaștri inelați în 2019 și un sturz cântător inelat în acest an au fost recapturați de către colegii de la Stațiunea de inelare de la Agigea, o ciovlică ruginie inelată în 2019 a fost fotografiată la o colonie de ciovlici din Ungaria, un muscar mic inelat în 2018 a murit în Pakistan, un lăcar mare inelat în 2019 a fost fotografiat în perioada de cuibărire în Ucraina și un pescărel albastru inelat în septembrie a fost recapturat în Israel două săptămâni mai târziu.

Incendiile provocate de oameni iresponsabili, din păcate, sunt comune pe tot teritoriul României. Conștientizarea asupra pericolelor unor focuri deschise și lăsate nesupravegheate este lacunară, deseori oamenii nici nu știu că este și ilegală. Este de datoria noastră, dar și a statului să acționăm mai concret în eforturile de informare a oamenilor. Grindul Chituc, precum și alte arii protejate au suferit de mai multe ori de pustiirea flăcărilor. Împreună cu stuful, fumul și focul cer tribut din insecte, probabil și din o mare parte din micromamifere, amfibieni și reptile. De asemenea, păsările aflate în migrația de toamnă ar folosi aceste habitate ca stații de realimentare în drumul lor spre Africa. Un alt mare dezavantaj al acestor incendii este că eliberează o mare cantitate de CO și CO2, care este de altfel stocată în vegetația uscată, contribuind la acumularea în atmosferă a gazelor cu efect de seră, contribuind la accelerarea schimbărilor climatice.


Anul 2020 nu a fost ușor din niciun punct de vedere, dar am reușit să organizăm tabăra respectând normele igienico-sanitare impuse, continuând studierea migrației păsărilor cântătoare pentru a șaptea toamnă consecutivă. Pentru asta, suntem profund recunoscători voluntarilor noștri. Suntem conștienți că fără ajutorul lor această tabără nu ar putea exista. Mulțumim, de asemenea, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării pentru excelenta colaborare, și ne bucurăm că au fost alături de noi în anii precedenți, și vor fi partenerii noștri pe viitor.

Pasionați de natură?

Grupul Milvus are plăcerea de a anunța reluarea anumitor activități de educație pentru copiii și tinerii interesați de natură, care doresc să învețe mai multe. Vom încerca să organizăm și excursii familiale sau activități de team-building. Numărul locurilor este limitat din cauza crizei sanitare, așadar vom accepta participări în limita admisă de ordonanțele sanitare.
Vom respecta toate normele în vigoare!

  1. Milvus Club – activități pentru tineri
  2. Drumeție pentru familii cu copii mici
  3. Educație ecologică pentru mari

Este timpul să ne adaptăm!

Mulți tineri sunt activi în lupta împotriva schimbărilor climatice. Tinerii vor experimenta efectele încălzirii globale pe parcursul vieții lor, iar procesele actuale sugerează că și alte generații vor simți același lucru. Septembrie 2020 a fost cea mai caldă lună septembrie înregistrată în lume.

Andrei Dinu, tânărul nostru ambasador, își împărtășește gândurile sale despre temă:

Suntem în 2020, iar ultimul deceniu a fost cel mai cald de până acum, cu cele mai mari temperaturi înregistrate în 2016, când, catalizate și de fenomenul El Niño, valorile au ajuns la 1,16 °C peste nivelul pre-industrial. Există modelări ale serviciului meteorologic din Marea Britanie (Met Office), care atestă că un nou record pentru cel mai cald an poate fi atins până în 2025. În aceeași direcție, anul acesta a fost înregistrată cea mai caldă lună septembrie de până acum la nivel global, fiind cu 0,05 °C mai caldă decât cea de anul trecut. Am putea spune că este o creștere doar de câteva procente, dar dacă ne gândim la faptul că au fost de două ori mai multe dezastre naturale în ultimii douăzeci de ani decât în cele două decenii anterioare, putem înțelege adevărata valoare a acestor procente.

Principalele activități antropice responsabile sunt arderea combustibililor fosili, defrișările necontrolate și agricultura intensivă, care împreună cu fenomenele extreme, devenite din cauza temperaturilor ridicate din ce în ce mai intense și frecvente, duc la scăderea rezilienței sistemelor naturale de care noi toți depindem.

Adaptarea este vitală și în același timp posibilă. Pe lângă reducerea pe cât posibil a viitoarelor emisii de gaze cu efect de seră, este foarte importantă și limitarea cantității deja existente în atmosferă. Stocarea acestora poate fi realizată prin restaurarea și conservarea sistemelor naturale, datorită rolului lor esențial în acest proces. De asemenea, educarea cetățenilor în materie de consum și eficiență energetică, încurajarea producătorilor locali, extinderea zonelor verzi în mediul urban, dar și implicarea tinerilor în ciclul decizional reprezintă soluții viabile pe termen lung.
Surse:

Scris de: Andrei Dinu

Ce ziceți de un vultur sur?

De doi ani avem parte de o serie de oaspeți speciali la Centrul de Reabilitare a Animalelor Rănite – un vultur negru, doi codalbi și acum un vultur sur. Pasărea este tânără și a fost găsită în zona de vest a țării, a putut fi prinsă de către rangerii Parcului Natural Lunca Mureșului pe fondul unei stări de epuizare.
La sfârșit de săptămână a ajuns la cabinetul Vet Point Vest, mai apoi la Vets4Wild în Târgu Mureș. Din fericire pasărea nu are semne de răni sau alte accidentări.
Vulturul sur este acum într-un padoc special, încăpător, unde se reface în siguranță și mănâncă pe săturate.
Această specie a dispărut din România la sfârșitul celui de-al doilea război mondial din mai multe cauze, printre ele vânătoarea, otrăvirile și agricultura.
Este o pasăre necrofagă, având un rol sanitar.
Pentru că anvergura aripilor sale ajunge și la trei metri, poate parcurge distanțe foarte mari în cautarea hranei, motiv pentru care credem că acest exemplar subadult a ajuns la noi în țară din Serbia (Rezevația Naturală Uvac este recunoscută pentru populația de vulturi suri și nu numai) sau Bulgaria, unde Federația Green Balkans desfășoară programe de reintroducere în natură a mai multor specii de vulturi.
Sperăm ca în viitorul apropiat România să aibă propriile populații din aceste frumoase păsări, înainte ca ele să fie uitate!

Aplicația OBM – instrumentul dedicat înregistrării observațiilor de specii din România

Aplicația OpenBioMaps (OBM) vine în sprijinul colectării cât mai facile a datelor de biodiversitate necesare în protecția naturii, educație și cercetare. Este destinată atât specialiștilor implicați în programe de monitorizare a biodiversității cât și amatorilor cu spirit de observație și abilități de recunoaștere a speciilor.
OBM permite înregistrarea atât a observațiilor ocazionale cât și a celor din programele de monitorizare, în acest scop fiind configurate formulare specifice, asemeni fișelor sau caietelor de teren. Odată încărcate, datele colectate sunt transferate, după caz, în bazele de date dedicate speciilor de amfibieni și reptile, păsări și mamifere. Este disponibilă în Google Play, momentan doar pentru Android, în limbile română, engleză și maghiară.
Aici găsești un scurt video de prezentare:

Descărcare și configurare

Pentru utilizarea aplicației este necesară crearea unui cont. Înregistrează-te ca și utilizator, accesând baza de date de care ești interesat: OpenHerpMaps, OpenBirdMaps și OpenMammalMaps.
După înregistrare, poți descărca și configura aplicația. Am pregătit un ghid cu pașii necesari pentru configurare, disponibil în secțiune Help – Autentificare, selectare bază de date și formulare.
În continuare, în aplicație vei selecta formularele dorite și bazele de date în care poți încărca observațiile colectate. Cu același cont, pe platforma online poți vizualiza și descărca propriile observații, precum și toate observațiile liber accesibile încărcate de alți utilizatori în baza de date. Pentru mai multe informații privind accesul la date, recomandăm parcurgerea secțiunilor Termeni și condiții și Politica de confidențialitate din meniul fiecărei platforme.

Așteptăm feedback-ul tău!

Sperăm ca OBM să vă devină un instrument util și un prieten nedespărțit în ieșirile pe teren. Așteptăm întrebările și sugestiile tale pe adresa openbirdmaps@milvus.ro.

Pentru întrebări specifice privind bazele de date, scrie-ne la următoarele adrese: openherpmaps@milvus.ro, openbirdmaps@milvus.ro sau openmammalmaps@milvus.ro.

Susține cunoașterea vieții sălbatice din România alături de Asociația Grupul Milvus înregistrând observațiile tale! Fiecare observație contează.

Suntem triști să aflăm că funcționarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu a fost considerată neconstituțională

În iunie, am salutat vestea că Senatul a votat înființarea unui institut responsabil pentru conservarea biodiversității și reducerea poluării. Se părea că există o intenție serioasă de a ne păstra resursele naturale și de a păstra bunurile forestiere ale României, de altfel, esențiale și în lupta împotriva efectelor încălzirii climatice.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, la fel ca Direcția Națională Anticorupție, ar fi funcționat ca o instituție independentă. Ar fi fost responsabilă, printre altele, de cazurile de tăieri ilegale ale arborilor, distrugerea naturii și poluarea.

Sperăm că se va găsi o soluție la problemele constituționale și sursele financiare, și se va naște o instituție care ia în serios infracțiunile de mediu.

Păsările în mijlocul schimbărilor climatice

Înțelegerea modului în care păsările se comportă în timpul episoadelor de vreme extremă poate ajuta în activitățile de conservare, potrivit unui studiu recent. Speciile de păsări nu sunt afectate în același mod de încălzirea globală și prin urmare, cunoașterea acestor aspecte este vitală în protecția lor.

Păsările sunt sensibile, dar în același timp sunt și receptive la schimbarea vremii, spune Ben Zuckerberg, profesor de ecologie la Universitatea din Wisconsin-Madison. Rezultatele arată că unele specii se vor adapta cu ușurință noilor condiții meteorologice, în timp ce supraviețuirea altora poate fi pusă în pericol.

Cercetările demonstrează faptul că păsările migratoare de distanță lungă, care sunt obișnuite cu mediile tropicale, tolerează mai bine temperaturile ridicate decât speciile sedentare sau care migrează numai pe distanță scurtă. O perioadă de căldură care durează câteva săptămâni poate provoca o scădere de 10 până la 30 la sută în populația speciilor sedentare.

Iar speciile rare sunt deosebit de sensibile la secetă. Speciile precum corbii, dintr-un habitat degradat de o secetă prelungită, se pot deplasa cu ușurință într-un alt habitat. Acest lucru este aproape imposibil pentru speciile care necesită un habitat special.

Pe parcursul a 15 de ani, 109 specii au fost studiate în estul Americii de Nord. Datorită unei inițiative eBird, mai mult de 830 000 de date a fost colectate de iubitorii de păsări pe o interfață online. Pentru a studia cum afectează schimbări meteorologice diferitele specii, datele au fost comparate cu cele de temperatură și precipitații din zonele studiate.

Fiind primul studiu care acoperă jumătate din continentul american, își propune să analizeze mai bine răspunsul păsărilor pe vreme extreme. Studiul ne poate ajuta să înțelegem mai bine ce specii sunt mai grav afectate de schimbările climatice și ce putem face pentru a ajuta speciile să se adapteze.

Dragi clujeni și turiști!

Clujul se află la întâlnirea habitatelor stepice cu habitatele mai reci ale unor dealuri relativ înalte, împădurite. Probabil și din această cauză zona este relativ bogată în specii de șerpi. Nu departe de oraș trăiesc două specii de vipere, una intră chiar și în oraș. S-au mai bine zis, orașul s-a dezvoltat pe habitatele viperei. Dar, nu este loc de panică, amândouă speciile sunt foarte rare aici!

Așadar, dacă  întâlniți un șarpe, acela în cele mai multe cazuri va fi un șarpe de casă (Natrix natrix), un șarpe neveninos, care preferă habitatele umede și se hrănește cu amfibieni (broaște și triton), sau un șarpe de apă ce consumă deobicei pești, denumit chiar șarpe de apă (Natrix tessellata).  Ar putea fi un șarpe de alun (Coronella austriaca), șarpe similar neveninos, care trăiește pe dealurile însorite din vecinătate și preferă ca hrană șopârlele și micromamiferele – șoarecii sau puteți vedea ceva  mai rar, șarpele lui Esculap (Zamenis longissimus), un șarpe neveninos care ajunge la dimensiuni considerabile, chiar și la peste 1,5 m lungime, deseori consumând pui de păsări capturați în cuiburi. Foarte des puteți întâlni inofensiva șopârlă fără picioare, năpârca (Anguis colchica), o șopârlă care se hrănește mai ales cu râme și limacși.

Pe scurt, șarpele de casă se poate identifica după petele galbene și negre de la baza capului, șarpele de casă după petele închise alternate pe corp, șarpele lui Esculap după petele galbene de la baza capului, mai puțin vizibile ca la șarpele de casă, șarpele de alun după dunga brună de la nas până la colțul gurii – o astfel de linie are și șarpele lui Esculap, dar care începe de la ochi -, și năpârca după solzii mici și aspectul strălucitor ca de sticlă a lor.

În zona Făgetului foarte rar ne putem întâlni cu vipera comună (Vipera berus). În ultimii ani doar câțiva câini au fost mușcați de vipere, dar în acest caz știm cine au fost intrușii, iar viperele doar se apărau. La nord de Cluj, pe pajiștile stepice ne putem întâlni cu vipera de fâneață (Vipera ursinii rakosiensis). Această subspecie trăiește doar în Transilvania și în Ungaria, în câteva locuri, deci se află într-o situație critică și protecția ei este importantă.

Cele două specii pot fi diferențiate pe baza prezenței zig-zag-ului față de celelalte specii, vipera de fâneață are zig-zag-urile mai late comparativ cu cea comună. Vipera obișnuită poate avea și exemplare cu colorit uniform închise sau roșiatice.

Vipera comună consumă micromamifere – șoareci  și șopârle, pe când vipera de fâneață mai ales insecte. Din această cauză veninul ei este slab și are efect mai ales insecticid.

Nu-i ucideți fiindcă sunt ființe nevinovate! Folosesc veninul doar  pentru a captura hrana și în digestie, și normal, pentru apărare. Exemplarele întâlnite în oraș se pot direcționa ușor spre o cutie sau găleată așezată pe pământ, de exemplu cu o mătură. Eliberați șerpii în cel mai apropiat habitat natural umed (șarpele de casă, șarpele de apă) sau pe un deal însorit cu tufăriș (șarpele de alun, șarpele lui Esculap, năpârca, vipera comună).

Prezența acestor specii în vecinătate dovedește că trăiți sau v-ați aventurat într-un mediu sănătos, natural. Fiți mândrii de acest aspect!

Mușcăturile de vipere se pot evita! Cele mai multe mușcături se întâmplă, când acestea sunt capturate și manipulate! Vipera nu este o jucărie, nu vă jucați cu ea! O îmbrăcăminte adecvată, bocancii înalți, pantalonii lungi sunt o apărare corespunzătoare. Fiți atenți unde puneți mâna și unde vă așezați! În zone cu vipere, câinii trebuie ținuți în lesă! În caz de mușcătură de viperă, trebuie să rămâneți calmi, aceste mușcături sunt foarte rar fatale, există și mușcături fără venin, uscate sau cu cantitate mică de venin. Însă, trebuie să ajungeți cât mai repede la spital, sunați la 112 pentru ajutor! Nu utilizați garouri, nu tăiați/incizați rana și nu beți alcool sau alte băuturi energizante!

Dacă fotografiați vreo specie, încărcați-o pe grupul facebook Herping România (https://www.facebook.com/groups/herpingromania) pentru determinare, datele de distribuție sunt binevenite în baza de date OpenHerpMaps (https://openherpmaps.ro/?lang=ro)!

 

 

Este mai cald? Construiește-ți cuibul repede!

Perioada de reproducere a păsărilor începe mai repede și durează mai puțin din cauza schimbărilor climatice, dovedește o cercetare recentă. Durata perioadei de reproducere reflectă prezența sau absența condițiilor potrivite. Dacă este mai scurtă decât de obicei, ceva lipsește, în timp ce, dacă este mai lungă, totul este disponibil.

Reproducerea păsărilor este un proces foarte complex. Pentru a avea succes, trebuie să-și planifice perioada pentru a coincide cu timpul abundenței maxime de hrană. Dat fiind vremea imprevizibilă cauzată de încălzirea globală, asta nu este o sarcină ușoară. Alegerea perioadei corespunzătoare este cheia supraviețuirii.

Conform cercetării publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, speciile de păsări încep perioada de reproducere în medie cu 4,6 zile mai devreme, iar perioada a fost scurtată cu 1,7 zile față de acum 43 de ani. În același timp, temperatura medie anuală a Finlandei a crescut cu 0,8°C – 1,6°C.

Pentru a obține o imagine exactă cu privire la răspunsul păsărilor la efectele schimbărilor climatice, cercetătorii finlandezi și americani au examinat peste 820.000 de date de reproducere, a șaptezeci și trei de specii de păsări din regiunea boreală a Finlandei.

Conform rezultatelor, o treime din specii și-a scurtat perioada de reproducere în cel puțin o zonă bioclimatică. Fenomenul a fost observat mai ales în cazul speciilor sedentare sau a celor care migrează pe o distanță scurtă. Aceste specii, de regulă, se reproduc mai devreme și pe o perioadă mai scurtă de timp decât speciile migratoare de distanță lungă. Cercetătorii susțin că speciile care răspund mai rapid la schimbările mediului, se pot adapta cu mai multe succes la noile condiții cauzate de încălzirea globală.

Identificarea unor ajustări, chiar și atât de mici, este foarte importantă deoarece pot provoca reacții complexe în ecosisteme. Perioada de reproducere modificată a speciilor de păsări poate schimba prezența în timp a acestora afectând, astfel, ecosistemele în întregime.

Șerpii la vedere

Vremea se răcește și reptilele devin mai vizibile. Deoarece au nevoie de căldură, ele riscă mai mult pentru a se încălzi direct în razele soarelui. Și, astfel vom vedea mai mulți șerpi la munte, pe dealuri și oriunde vom umbla. Dacă te comporți respectuos cu șerpii, nu îi atingi, nu le deranjezi habitatele, nu ai nevoie să deosebești speciile neveninoase de cele veninoase. Dar dacă totuși ești curios și vrei să înveți, poți ajunge ca la un moment dat să nu îți mai fie frică de ei. Poate chiar să îi iubești.