Te așteptăm la numărătoarea de pescărei negri! Anul acesta alegi între două râuri

Un obicei deja împământenit: pe 24 ianuarie numărăm pescăreii negri. Pe lângă evaluarea tradițională în Defileul Mureșului, anul acesta organizăm un recensământ și pe Crișul Repede.

Spre marea noastră satisfacție, în Defileul Mureșului, numărătoarea de anul trecut a arătat că numărul pescăreilor nu este diminuat. Au fost observați 166 de indivizii, cifră care reprezintă jumătate din efectivele prezente acum 20 de ani.

Cu ocazia primului recensământ realizat, tot anul trecut, pe Crișul Repede am întâlnit 64 de pescărei negri.

Dacă vrei să ni te alături, te invităm să ne semnalezi acest fapt până pe 20 ianuarie.

Dacă alegi râul Mureș, scrie un mail la adresa iulia.vizi@milvus.ro, iar dacă vrei pe Crișul Repede atunci la zoltan.d.szabo@milvus.ro sau pe pagina de Facebook a Grupului Milvus.

Pe râul Mureș vom parcurge distanța dintre Toplița și Deda, iar pe Crișul Repede între Poieni și Vadu Crișului. Călătoria se va organiza pe cont propriu. Pornind de la punctul de întâlnire vom parcurge porțiuni mai mici de 7-14 km împărțindu-ne pe mai multe echipe. O să ai nevoie de vestimentație de iarnă, stratificată, iar în rucsac pe lângă gustări va prinde bine și un termos cu ceai cald.

Avem șanse bune ca în peisajul înzăpezit să „vânăm” pescărei negri, dar și alte specii minunate de păsări!

Acest eveniment are loc în cadrul proiectului “Planuri de management pentru ariile protejate ROSCI 0210, ROSCI 0367, ROSCI 0368, ROSCI 0369, SMIS 117254” (https://milvus.ro/projects-and-programmes/poim/) și este finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, axa prioritară 4 – Protecția mediului prim măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminare a siturilor poluate istoric, OS 4.1 Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate.

 

Agricultura sub reflectorul Pactului European Ecologic

În articolul nostru anterior am scris despre stabilirea unor obiective importante, dar îndrăznețe ale noului pact al Uniunii Europene privind schimbările climatice. Impactul va fi resimțit, în viitor, în multe domenii. Acum vrem să ne referim doar agricultură.

Pactul Ecologic și strategia “De la fermă la consumator” acordă prioritate regândirii agriculturii și industriei alimentare. Scopul lor este de a aduce un produs de calitate și „curat” pe masa cetățeanului european. Sarcinile sale principale includ reducerea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor, sprijinirea agriculturii organice, asigurarea unui mediu de trai echitabil pentru fermieri și pescari, trecerea la sisteme durabile utilizând noi tehnologii, încurajarea alimentelor durabile și promovarea alimentelor sănătoase la prețuri accesibile pentru toți. Propunerile Comisiei Europene pentru perioada 2021-2027 prevăd că cel puțin patruzeci la sută din bugetul total al politicii agricole comune va finanța măsurile de politică climatică.

Pandemia a confirmat necesitatea unui sistem alimentar solid și rezistent, care să poată furniza alimente suficiente, accesibile și de calitate cetățenilor săi. Dacă reducem impactul de mediu a sistemului nostru alimentar va crește rezistența acestuia, deoarece calitatea și durabilitatea sa pe termen lung depind în mare măsură de biodiversitate prin serviciile ecosistemice.

Bineînțeles, trecerea la un nou sistem nu poate avea loc peste noapte. Cu toate acestea, un sistem alimentar durabil poate fi, de asemenea, o imensă oportunitate economică. De exemplu, economia circulară bio este un domeniu neexploatat care creează noi oportunități pentru fermieri, comercianți, procesatori de alimente.

În opinia noastră, regândirea agriculturii este un pas foarte important și necesar în lupta împotriva schimbărilor climatice și a protecției biodiversității. Ar trebui să ia în considerare nu numai factorii economici, ci și măsurile de conservare ale naturii. Sprijinirea producătorilor locali, a fermierilor mici și mijlocii, reducerea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor este foarte importantă în protejarea biodiversității. Inițiativa este esențială pentru construirea unei societăți ecologice și durabile. Fără protejarea biodiversității și alimentele noastre ar putea fi în pericol.

Numărătoare de iarnă a păsărilor de apă – 2021

La începutul fiecărui an, în perioada 10-20 ianuarie are loc Numărătoarea de Iarnă a Păsărilor Acvatice, recensământ cunoscut mai bine sub numele de MidWinter. Acesta este un program internațional, coordonat la nivel global de către Wetlands International, iar în România de către Societatea Ornitologică Română și Asociația „Grupul Milvus”.

Scopul programului este numărarea completă a efectivelor speciilor de păsări acvatice în locurile vizitate. Sunt însă binevenite listele complete de specii care se referă la notarea tuturor speciilor observate în cadrul ieșirilor. Pentru fiecare arie vizitată se realizează o listă separată.

În iarna anului 2020, observațiile au fost efectuate de către un număr de 108 participanți, care au numărat în total 496.606 păsări. Dintre acestea, 402.532 de exemplare au aparținut speciilor acvatice. Din cele 169 de specii identificate, 87 au fost specii de apă, strict legate de mediul acvatic.

Numărătoarea de Iarnă a Păsărilor Acvatice ne ajută să urmărim tendințele populațiilor de la an la an. Pe baza seturilor anuale de informații, se pot observa modificările la nivel local, național, dar și global, de-a lungul întregului culoar de migrație și se poate interveni cu măsuri de conservare în cazul în care unele specii prezintă regrese numerice.

În România, ieșirile se realizează în zone umede, precum râuri, bălți, lacuri, acumulări și pe litoral. De regulă, zonele cele mai vizitate sunt cursurile râurilor mari (Dunăre, Olt), Delta Dunării și acumulările mari din zonele joase, unde păsările acvatice sunt prezente în număr mare. Chiar dacă în această perioadă, de regulă, sunt temperaturi scăzute și multe dintre lacuri pot îngheța, mai mereu se găsesc unele luciuri de apă, unde păsările se strâng în număr mare și pot fi numărate mai ușor.

Citiți mai mult despre program pe pagina noastră dedicată, dacă vreți să participați, contactați coordonatorii: szilard.daroczi@milvus.ro și cristi.domsa@sor.ro.

O poveste de Crăciun

Mică, liniștită, dar cu leziuni serioase. Cucuveaua din imagine a fost găsită în Oradea cu ciocul rupt. Transportul la Tîrgu Mureș a fost o altă poveste de umanitate. La apelul colegului Nagy Attila, sute de oameni au share-uit mesajul nostru de ajutor pentru transportul păsării la Târgu Mureș. Ajunsă la Vets4Wild, cucuveaua a primit îngrijiri medicale, ciocul fiind operat. Pasărea este acum în reabilitare, colegul din cadrul Centrului o îngrijește delicat, încercând să îi furnizeze hrana necesară zilnică. Ține-ți pumnii strânși!

Mulțumim celor care au ales să ne ajute în activitate, tuturor persoanelor fizice care și-au redirecționat impozitul pe venit, dar și sponsorilor care au contribuit la buna desfășurare a activităților noastre: https://milvus.ro/involve/.

De ce ai face ceva rău lebedelor?

Sunt trei. Din același loc, Lacul Gilău, un lac format pe cursul râului Someșul Mic.

Două dintre ele au ajuns pe rând la Tîrgu Mureș în cursul zilelor trecute. O stare proastă, capul bălăngănindu-se, nefiresc de dureros privirii. Pasul, amețit. Dr. Borka Levente a examinat lebăda – posibilă otrăvire.

Sosește a doua lebădă de la Cluj, în prealabil consultată de colegii de la Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj Napoca, surpriza, o alice în maxilar.

A treia este undeva pe lac, încă. Oameni de bine au încercat să o prindă cu o barcă, dar nu au reușit. Nu știm ce s-a întâmplat cu ea deși am căutat-o și noi. În schimb am descoperit un cadavru proaspăt de lebădă, sfâșiat de câini.

Suntem siderați de ceea ce se întâmplă și condamnăm profund pe cei care cred că împușcarea cu alice a animalelor sălbatice reprezintă un act de „entertainment”. Este absolut îngrozitor! Despre cât de ilegal este nu mai are rost să ne exprimăm.

Și nu sunt nici pe departe singurele cazuri.

Câte rezoluții de Anul Nou ai îndeplinit în 2020?

Schimbarea stilului de viață nu este ușoară, știm. Poate ți-ai propus obiective prea mari sau nu le-ai formulat suficient de clar. Noi îți propunem câteva rezoluții noi care te-ar putea ghida spre o viață mai ecologică în anul care începe.

1. Plantează un arbore
Așteptările prea mari sunt focarele dezamăgirii. Stabilește-ți obiective realizabile care îți pot oferi succesul. Începe cu plantarea unui singur arbore și nu cu o pădure. Încurajat de experiența succesului, vei vede cât de ușor va fi să faci pașii următori.

2. Deplasează-te la serviciu cu bicicleta cel puțin o dată pe săptămână
Planifică cel mai sigur traseu între casa ta și locul de muncă. Înregistrează timpul necesar pentru a ajunge acolo. Pare ușor, însă aceștia sunt pașii importanți pentru a evita stresul dimineții. Încearcă mai întâi o dată pe săptămână și apoi de mai multe ori. Ar fi o întreprindere foarte dificilă să pedalezi, din prima, în fiecare zi.
Planifică bine ziua deoarece ar fi deranjant dacă în timpul zilei îți vei aminti că vrei să mergi și la cumpărături în ziua respectivă.

3. Nu uita de sacoșele de pânză pe care le-ai cumpărat
Dacă ai mai încercat un stil de viață conștient, probabil că de mult ai achiziționat sacoșe de bumbac pentru fructe. De atunci, de câte ori ai cerut o pungă la magazin pentru că ai uitat sacoșele acasă? Cumpărăturile conștiente încep cu a pune sacoșele în geantă înainte de a pleca. Dacă uiți, pune un reminder pe ușă!

4. Caută un producător local
Din păcate, o mulțime de produse din piață sunt aduse de departe. Găsește un furnizor care vine din regiunea în care locuiești. Dacă cumperi de la el, nu numai că vei cumpăra produse crescute cu o amprentă de carbon redusă, dar vei afla și multe lucruri interesante.

5. Fixează termostatul cu un grad mai jos
Doar primul pas este dificil. Informează-te despre subiect și ai să vezi că poți face ca încălzirea din locuința ta să fie eficientă energetic.

+1 Fii voluntar!
Poți proteja natura în mod activ. Găsește o organizație non-guvernamentală de protecția naturii din zona ta și oferă-ți ajutorul. Astfel, ajuți organizațiile, dar mai ales Natura!

Factual despre urs – episodul 7: Relocarea urșilor

Prea multe informații din spațiul public pendulează între adevăr și mit. Prea multe păreri și emoții, fără nicio bază reală. Ne-am gândit să contribuim la clarificarea unor aspecte printr-o mini serie de filme dedicate ursului brun, o specie puțin înțeleasă. Încă.

Dilema Crăciunului. Moș Crăciun va aduce un brad real sau unul artificial?

Pe măsură ce se apropie Crăciunul, întrebarea apare din nou. 

În spiritul conștientizării mediului, am putea sacrifica parfumul bradului în favoarea celui mai realist brad artificial. Însă, chiar dacă varianta din plastic salvează unul natural, nu înseamnă că protejează natura! 

 Dacă ați hotărât deja să cumpărați un pom artificial pentru a ocroti natura, vă rugăm să vă gândiți din nou.

 Amprenta de carbon a unui copac artificial de aproape de doi metri, utilizat pe termen lung, este echivalentă cu emisii de aproximativ 18,6 kilograme de dioxid de carbon. Îți place sau nu, pinul artificial este fabricat din plastic, iar materialul necesar pentru obținerea acestuia este făcut din petrol. Acest proces reprezintă două treimi din amprenta de carbon a producției la care se adaugă emisiile industriale din timpul producției. Iar produsul realizat călătorește, adesea, pe distanțe mari până la casa noastră, ceea ce provoacă o poluare semnificativă a aerului.

 Amprenta de carbon a unui pin artificial este de aproape trei ori mai mare decât a unui pin real de dimensiuni similare ars după utilizare (5,12 kg) și de șase ori mai mare decât a unui pin care va fi compostat după Crăciun (3,13 kg). Cea mai ecologică modalitate de tratare a deșeurile lemnoase este prin mărunțire și reciclare.

 În timpul creșterii, un copac natural absoarbe dioxidul de carbon din aer. Prin urmare, sunt importanți în lupta împotriva schimbărilor climatice. În schimb, pinul artificial are dezavantajele sale, chiar dacă este utilizat mulți ani, este fabricat din PVC. Reciclarea nu este imposibilă, dar este foarte dificilă și necesită o tehnologie specială.

 De aceea, dacă deja ați achiziționat un pom de crăciun artificial, experții recomandă să-i prelungiți cât mai mult ciclul de viață. Dacă nu-l mai folosiți, donați-l! Dacă alegeți unul natural, asigurați-vă că îl achiziționați de la companii locale și sunt certificați FSC. 

 Cert este că dacă vă veți ocupa de reciclare și compostare, nu e nevoie să renunțați la mireasma Crăciunului!

Sursă:

https://ethz.ch/content/dam/ethz/special-interest/baug/ifu/eco-systems-design-dam/documents/lectures/2015/master/advanced-environmental-asses/lectures/ifu-esd-msc-AESEA-PE_2011_Christmas_Tree_LCA_2015.pdf

https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2018/dec/08/are-real-or-fake-christmas-trees-better-for-the-planet

https://www.nytimes.com/2018/11/26/business/energy-environment/fake-christmas-tree-vs-real-tree.html

Studiul diversității avifaunei din Aria de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0074 Maglavit

Cu mare bucurie vă prezentăm, asztăzi, unul dintre rezultatele cercetărilor realizate în cadrul Burselor Milvus. Acordate an de an celor pasionați de natură și animale sălbatice, miza acestora este de a sprijini generația tânără în eforturile de dezvoltare. Așa înțelege Grupul Milvus să construiască următoarea generație. Felicitări Alex!

Interesul pentru Aria de Protecție Specială Avifaunistică Maglavit apare în urmă cu mulți ani, mai întâi ca destinație de drumeție în compania colegilor din clasele primare, ca mai târziu să devină unul din locurile cel mai des vizitate în vacanțele de vară, locul unde lumea păsărilor devenea un subiect fascinant, unde birdwatching-ul era îndeletnicire zilnică.

Zona vizată include lunca inundabilă a Dunării între localiățile Cetate și Calafat, în care s-au format mai multe lacuri: Lacul Fântâna Banului, Lacul Hunia, Lacul Maglavit și Lacul Golenți. Localizarea acestor lacuri în imediata apropiere a Dunării, , particularităţile climatice, amplasarea pe o rută principală de migraţie (care face legătura între Câmpia Panonică şi Peninsula Balcanică) precum și starea bună de conservare a habitatelor acvatice determină un număr mare de păsări de apă să folosească zona ca loc de popas în timpul migrațiilor sau ca loc de cuibărit în sezonul de vară.

Cu ajutorul proiectului finanțat de Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus” am putut efectua în sezonul 2019-2020 ieșiri lunare cu scopul de a inventaria speciile de păsări, de a determina principalele amenințări la adresa acestora, de a cuantifica impactul antropic dar și de a discuta cu comunitatea locală despre importanța conservării zonelor umede.

Au fost efectuate observații în 5 puncte: Pescăria de la Cetate, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului, Lacul Maglavit și Balta Golenți, înregistrându-se liste complete de specii. Au fost identificate 121 specii cuibăritoare.

Anul 2019 a fost unul bun pentru rața roșie (Aythya nyroca) – între 40 și 50 perechi au cuibărit în sit, cele mai multe preferând bazinele cu vegetație din zona lacului Fântâna Banului, de asemenea am înregistrat un an bun și la stârci: 80-100 perechi de egretă mică (Egretta garzetta), 60-80 perechi de stârc galben (Ardeola ralloides), 120-150 perechi de stârc de noapte (Nyctycorax nyctycorax) majoritatea cantonate în colonia de la Lacul Fântâna Banului. Au cuibărit și câteva perechi de chirighițe cu aripi albe (Chlidonias leucopterus) în coloniile de de chirighițe cu obraz alb (Chlidonias hybrida), locurile preferate de acestea fiind lacurile cu vegetație natantă: Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Balta Golenți.

În 2020 nivelul apei a scăzut foarte mult în incinta sitului, astfel că multe păsări au fost afectate negativ dar au existat și surprize plăcute, remarcându-se colonia ce s-a format pe insula de pe suprafața Lacului Fântâna Banului, 24 de perechi de ciocîntors (Recurvirostra avocetta) au cuibărit aici în compania a circa 36 de perechi de piciorong (Hymantopus hymantopus). Astfel, Lacul Fântâna Banului poate fi considerat de departe cel mai bun loc de cuibărit al speciilor acvatice de pe suprafața sitului Natura 2000 Maglavit.

De asemenea, am înregistrat cuibăritul sigur la călifar alb, identificând o pereche cu pui pe Balta Golenți. Merită amintit faptul că o observație similară, de cuibărit cert a călifarului alb în anul 2018, a fost suprinsă de Petre Denicu, găsind o pereche de călifar alb cu 2 pui proaspăt ecozați tot pe Balta Golenți.

Au fost inventariate 56 de specii de păsări ce folosesc situl ca loc de iernare sau îl tranzitează în perioada de migrație.

S-au înregistrat efective mari de păsări acvatice mai ales pe Lacul Golenți, în luna octombrie aici fiind prezente circa 350-400 de rațe roșii, aglomerarea de efective s-a înregistrat și în rândul limicolelor, cei mai numeroși fiind bătăușului (Calidris pugnax), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), fluierarul negru (Tringa erythropus), fugaciul de țărm (Calidris alpina), nagâțul (Vanellus vanellus) și lebăda mică (Cygnus columbianus).

Importanța lacului în perioada de migrație este crucială pentru multe specii de păsări, pe lângă speciile comune, prezente în număr mare, am notat și prezența speciilor mai puțin comune pentru sudul țării, lacul fiind tranzitat de specii ca becațina mare (Gallinago media)- 2020, sitarul de mal nordic (Limosa lapponica) – 2018, pietruși (Arenaria interpres)- 2019/2020, culic mic (Numenius phaeopus)- 2020, ploieri argintii (Pluvialis squatoarola)- 2020, uligan pescar (Pandion haliaeetus), codalb (Haliaeetus albicilla) 2019/2020, șoimuleț de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus) sau uliu porumbar (Accipiter gentilis), ultimele specii fiind prezente cu regularitate.

Lacul Golenți este punctul de interes maxim în timpul migrației, dar merită amintite ca loc de odihnă și hrănire zona inundabilă de la Cetate pentru barza neagră, un punct fierbinte atât în pasajul de primavară cât și în cel de toamnă. De asemenea, Lacul Fântâna Banului adăpostește în timpul migrației stoluri remarcabile de țigănuși (Plegadis falcinellus) și lopătari (Platalea leucorodia).

Sezonul rece a fost marcat de apariția gârlițelor, specie prezentă la hrănire în număr mare pe câmpurile agricole din apropierea localităților Cetate și Maglavit, înnoptând pe lacul Golenți.

Principalele presiuni la adresa păsărilor din Aria de Protecție Specială Avifaunistică Maglavit sunt utilizarea produselor biocide, a hormonilor şi a substanţelor chimice pe cele mai multe din terenurile agricole din perimetrul sit-ului, unde agricultura tradițională a fost înlocuită cu cea intensivă.

Incendiile sunt frecvente primăvara în zonele cu stuf, fiind afectată cea mai compactă suprafață cu stuf din sit, complexul acvatic Cetate- Fântâna Banului.

Traficul rutier este o problemă în special pe sectoarele de drum care se suprapun cu rutele de migrație ale amfibienilor, dar afectează și populațiile de reptile, mamifere sau păsări.

Victimă a traficului rutier în ROSPA0074 Maglavit, Strigă (Tyto albă), noiembrie 2020 ©Alex Birău

Lacurile au structuri diferite de administrație, unele sunt concesionate – Balta Golenți, iar altele sunt gospodărite de administrațiile comunităților locale (primării) – Lacul Maglavit, Lacul Fântâna Banului sau Lacul Hunia, de aici și probleme diferite, în ceea ce privește lacurile fără proprietar implicat direct apare o rată mare de braconaj pisciol înteprins chiar de membrii comunităților locale, aspect neglijat la nivel de administrație locală. De cealaltă parte, lacul Golenți a devenit o fermă piscicolă intensivă, unde păsările au de suferit ca urmare a administrării de substanțe chimice și a presiunii exercitate de prezența pescarilor.

O problemă pe care în stadiul incipient al studiului nu am sesizat-o dar care s-a dovedit a fi una dintre cele mai acute este izolarea deficitară a stâlpilor de medie tensiune care cauzează un bilanț negru în rândul păsărilor, mai ales a celor răpitoare. Dorim să atragem atenția prin această ocazie asupra problemei la nivel național, doar cuantificând victimele din interiorul ariei și din imediata apropiere a acesteia am avut neplăcerea de a constata o listă lungă de specii electrocutate: graur, cioară de semănătură, stăncuță, coțofană, guguștiuc, porumbel gulerat, dumbrăveancă, șorecar comun, șorecar mare, acvilă țipătoare mare sau barză albă.

Luând în calcul toate aspectele, atât cele pozitive, cât şi cele mai puţin plăcute din domeniul monitorizării conponentelor de biodiversitate, ne bucurăm să împărtășim din experiența pe care am acumulat-o în ultimul an și sperăm să fie un impuls pentru toți cei care s-au gândit să aplice pentru o Bursă Milvus dar s-au oprit din diferite motive.

La pas prin plantațiile de plop din ROSPA0078 Maglavit ©Alex Birău

Bursa Milvus 2019-2020
Alexandru C. Birău

BIRĂU A.C., FERICEAN M., 2019 – ASPECTS ON THE BREEDING SEASON OF BIRD FAUNA IN THE ROSPA0074 MAGLAVIT (ROMANIA), Research Journal of Agricultural Science, 51 (3 ), 2019

Cine este responsabil pentru schimbările climatice?

Comunitățile cele mai expuse efectelor schimbărilor climatice sunt cele mai puțin responsabile pentru prezența lor. Fenomenul exacerbează inegalitățile între grupurile sociale.

În timp ce „Nordul Global” este cel mai responsabil de marea majoritate a emisiilor de gaze cu efect de seră, articolul precedent arată că lumea în curs de dezvoltare suferă cel mai tare de la efectele crizei climatice. 

Chiar dacă Convenția cadru a Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice recunoaște responsabilitatea principală a „nordului global” în reducerea emisiilor, producția și consumul țărilor industrializate continuă să amenințe supraviețuirea umanității și a biodiversității.

Datorită prevederilor țărilor din „nordul global” asupra efectelor încălzirii climatice, țările în curs de dezvoltare, pentru a evita sărăcia, se confruntă acum cu provocarea dezvoltării în limitele unei economii cu emisii reduse. 

Multe popoare indigene, pescari și comunități țărănești au trăit în armonie cu natura de secole. Acum, însă, se confruntă cu efectele schimbărilor climatice, pe care nu ei le-au provocat. Potrivit ONU, topirea ghețarilor din Himalaya nu este favorabilă în aprovizionarea apei potabile pentru cei care locuiesc acolo. Fenomenul provoacă un exces de apă pe termen scurt, dar cu scăderea stratului de zăpadă și topirea ghețarilor, pe termen lung va fi mai puțină apă disponibilă. De cealaltă parte a lumii, nativii din deșertul Kalahari din Africa sunt obligați să trăiască în jurul fântânilor forate de stat. Creșterea temperaturii, deșertificarea și creșterea în intensitate a vântului fac supraviețuirea lor dependentă de sprijinul guvernului, ceea ce îngreunează viața tradițională, creșterea bovinelor și a caprelor.

În mod ironic, multe soluții occidentale la efectele schimbărilor climatice, cum ar fi utilizarea biocombustibililor, construirea barajelor, modificarea genetică, plantarea arborilor și utilizarea tehnologiei de compensarea a carbonului, afectează negativ aceste comunități. 

Din fericire, comunitățile care trăiesc în armonie cu natura nu sunt încă dispărute și avem încă posibilitatea de a învăța din modul lor de viață.
Sursă https://climategame.eu/blog-article.php?id=9