Acvila de munte (Aquila chrysaetos) este una dintre speciile de păsări răpitoare cu cele mai puţine exemplare în România. Până în 2000, aveam la dispoziţie foarte puţine informaţii despre distribuţia şi efectivele din ţară, numărul lor fiind estimat la doar 20-25 de perechi. Activităţile dedicate acestei specii au fost începute în 2001 în Munţii Trascăului. De atunci, urmărim de la an la an modificările populaţionale, rata de succes a reproducerii şi factorii de ameninţare în  Munţii Apuseni şi în anumite zone din Carpaţii Orientali. În cadrul mai multor proiecte, am efectuat recensăminte, pe lângă zonele amintite, şi în Munţii Banatului şi Munţii Retezat, în urma cărora am reuşim să estimăm mult mai realist populaţia speciei la nivel naţional – la circa 90-150 de perechi.

Transmiţătoarele GPS, pe care montate pe puii, ne permit colectarea unor informaţii despre cum folosesc habitatul şi se deplasează păsările tinere. Dintre activităţile de conservare, cele mai importante sunt desemnarea siturilor Natura 2000 pentru conservarea speciei şi ajutorul oferit în elaborarea planurilor de management, dar au fost instalate şi multe cuiburi artificiale.