Barza albă

Barza albă este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite păsări din Europa. Cuibărește în localitățiile umane de foarte mult timp – în trecut mai ales pe copaci, șure, acoperișuri sau hornuri – în prezent aproape exclusiv pe stâlpi electrici. Această schimbare s-a produs incredibil de repede. Primul cuib din România situat pe un stâlp de joasă tensiune, a fost găsit în 1971, iar în 2015 majoritatea perechilor cuibăritoare (93% dintre cuiburi) se află pe stâlpi electrici de joasă tensiune din localități. Soarta berzelor este, deci, strâns legată de liniile electrice, mai ales că cele mai multe berze mor din cauza electrocutării pe stâlpii liniilor de medie tensiune – mai ales în timpul migrației.
Astfel, când vorbim de protecția berzei albe, pe lângă asigurarea habitatelor prielnice cele mai importante provocări sunt legate de rețelele de electricitate.
Legat de protecția berzei albe, activitățile Asociației Grupul Milvus s-au axat pe următoarele teme:

1. Montarea de suporturi artificiale – rezolvă problema cuiburilor de barză aflate pe rețeaua electrică într-o maniară favorabilă berzelor dar și companiilor de electricitate. Primele suporturi au fost montate în județul Mureș și Satu Mare în 1996 de către Electrica. Probabil cel mai important rol în distribuția acestei metode a fost conferința „Berze și linii electrice” organizat de Grupul Milvus și Electrica Târgu Mureș în 1999, la Sovata. La conferință au participat specialiști de la Electrica din 11 județe, respectiv conservaționiști. Bazat pe rezultatele conferinței am printat prima versiune a publicației „Ghid pentru confecționarea și montarea suporturilor pentru cuiburile de berze aflate pe stâlpi”. La sfârșitul anului 2000 au fost montate 890 de suporturi, iar în 2015 numărul suporturilor a ajuns la 1999 de bucăti. În 2004 am re-editat publicația cu noi informații.

2. Ne-am axat și pe problema electrocutării berzelor (și a altor specii) pe liniile de medie tensiune și am înregistrat câteva evoluții. Suntem motorul acestor schimbări și lucrăm în continuare cu companiile de electricitate deoarece încă sunt foarte multe de făcut, suntem doar la începutul drumului. Detalii la capitolul Păsări și linii electrice aeriene (link).

3. Protecția berzelor trebuie să aibă la bază recensământul – numai așa putem știi dacă populația este în creștere sau în declin și astfel aflăm diferite probleme legate de locurile de cuibărit. Am început recensăminte regionale din 1994, acoperând anumite județe (Mureș, Brașov, etc.) sau văile unor râuri (valea Târnavei mici) – rezultatele au fost publicate în cele mai multe cazuri (link). În 2004-2005 am organizat împreună cu SOR primul recensământ al speciei la nivel național, activitate pe care am repetat-o în 2014-2015 (link). Bazat pe aceste recensăminte, putem spune că populația de berze din România constă din apr. 5500-6000 de perechi cuibăritoare și este constantă.

4. Conștientizare, popularizare – barza albă era o pasăre agreată de oameni, cuibărând lângă casele oamenilor de foarte mulți ani. În ultimii ani însă, am primit tot mai multe plăngeri din partea populației – oamenii reclamând mai ales murdăria făcută de berze. Am realizat multe activități de popularizare – de la concursuri internaționale de desen pentru copii, la montarea de panouri cu informații despre berze (la Dumbrăvioara, Cristian și Ciumești). Am realizat un Ghid pentru montarea de suporturi speciale pentru cuiburile de berze aflate pe clădiri (link).

5. Am acordat o atenție sporită unei localități dragă nouă, Dumbrăvioara. Sub denumirea de Dumbrăvioara – satul berzelor, am pornit un program complex în 2004. Printre altele am realizat un Muzeu al berzelor, am organizat festivalul berzei și am încercat să pornim turismul bazat pe barză în localitate. Aici am pornit prima cameră web la un cuib de barză din România. În primii ani (2006-2009) imaginile din cuib se puteau vedea în direct doar din muzeul berzei, însă din 2010 am reușit să prezentăm viața unei familii de berze on-line, primul broadcast de acest fel din România. Din 2015 imaginile sunt de o calitate superioară.
6. Berzele sunt cunoscute ca păsări migratoare, însă identificarea rutelor de migrație și a cartierelor de iernare nu ar fi fost posibilă fără inelarea berzelor. Până în 2006 am reușit să inelăm peste 1000 de berze, mai ales pui și păsări reabilitate.