Metamorfozare la tritoni: un nou început

În primăvara ce a trecut, ouăle depuse de tritoni – dacă au supraviețuit acestei perioade secetoase –, s-au transformat în sute, mii de larve. Aceste mici făpturi sunt caracterizate de branhii gingașe, de corp ca de larvă de pește, dar în timp îi apar picioarele anterioare și mai târziu cele posterioare, arătând tot mai bine cu ce va deveni în formă de adult. Deoarece și tritonii, chiar dacă nu printr-o transformare fabuloasă ca a broaștelor, vor trece prin procesul de metamorfozare specifică amfibienilor, de la larvă la forma de adult. Își vor pierde branhiile, pe care le-au folosit la respirație în mediul acvatic, dezvoltându-și plămânii pentru un stil de viață terestru, dar menținându-și totodată și respirația prin piele. Chiar dacă par gingașe sunt niște prădători feroce ale vietăților mai mici din jurul lor, deseori pot consuma chiar și exemplare mai mici dintre semenii lor. Părăsind apa ele vor deveni crepuscular-nocturne și vor fi greu de observat.

În cadrul proiectului de realizare a planurilor de management pentru mai multe arii protejate Natura 2000 de-a lungul râului Mureș, din județul Mureș, ROSCI0210 Râpa Lechința, ROSCI0367 Râul Mureș între Morești și Ogra, ROSCI0369 Râul Mureș între Iernuțeni și Periș, ROSCI0368 Râul Mureș între Deda și Reghin, am identificat doar câteva habitate de reproducere a celor două specii de triton, tritonul comun transilvănean, Lissotriton vulgaris ampelensis, respectiv tritonul cu creastă, Triturus cristatus. Chiar dacă râul Mureș pare un habitat favorabil amfibienilor, doar o specie de broască rezistă în apele ei, mai ales acum învolburate, celelalte specii au nevoie de habitate acvatice temporare cu apă stătătoare, de mici dimensiuni și neapărat fără pești. Tritonii sunt și mai sensibili, ei au nevoie de habitate acvatice cu vegetație acvatică și o faună acvatică dezvoltată. De când râul Mureș și-a pierdut în mare parte zona inundabilă, aceste habitate temporare se dezvoltă deobicei în urmele activităților de exploatare a pietrișului. Și acest aspect face ca amândouă speciile să fie rare în valea Mureșului, fiindcă cele câteva habitate acvatice sunt în continuare în pericol de diminuare, secare sau din cauza poluării activităților umane din vecinătate.

Lăsați un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fii publicată.Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.