Intensificarea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor a dus la declinul populațiilor de păsări din Europa, în special a acelor specii care se hrănesc cu insecte. Acesta este concluzia la care au ajuns specialiștii unui studiu, în cadrul căruia au fost analizate date din 28 de țări din Europa.

„Acesta este cel mai cuprinzător set de date colectate vreodată, care măsoară contribuția relativă a mai multor parametri ai schimbărilor climatice și de utilizare a terenurilor asupra populațiilor de păsări. Gândiți-vă: este vorba despre 170 de specii monitorizate în întreaga Europa în 20.000 de situri pe parcursul a 37 de ani!” – susține Stanislas Rigal, autorul acestui studiu.

Principala constatare a acestui studiu este că intensificarea agriculturii dăunează în primul rând păsărilor. Cei mai afectați de agricultura intensivă, în care se utilizează pesticide și îngrășăminte sunt, cum era de așteptat, speciile dependente de zonele agricole, unde se înregistrează un declin populațional de 60% (între 1980 și 2016).  În cazul speciilor dependente de păduri declinul este de 17,7%, iar populația speciilor care trăiesc în zonele urbane a scăzut cu aproape 28%.

Totodată, biodiversitatea este expusă unei presiuni din ce în ce mai mari din cauza schimbărilor climatice și de utilizare a terenurilor. Însă modul în care răspund speciile la aceste presiuni și care dintre ele este mai dominantă rămân întrebări controversate.

Autorii acestui studiu trag un semnal de alarmă cu privire la urgența luării unor decizii în ceea ce privește controlul și reglementarea strictă a practicilor agricole. Strategia europeană pentru producția de alimente este sub presiune. Conflictul ruso-ucrainean determină țările europene să promoveze autosuficiența în producția agricolă, iar guvernele se luptă deja să echilibreze productivitatea ridicată rezultată din practicile agricole industriale cu protecția mediului și schimbările climatice. Acest studiu demonstrează că acum este nevoie urgentă de acțiuni pentru a găsi un model diferit de producție alimentară și, în general, „în modul de locuire a lumii în țările europene, dacă populațiile de păsări vor avea o șansă de a se reface”, după cum concluzionează acest studiu.

Cercetarea se bazează și pe date din România, colectate de către Societatea Ornitologică Română și Asociația Grupul Milvus, care derulează de 18 ani programul de monitorizare a biodiversității, numit Monitorizarea Păsărilor Comune. De altfel, printre coautori se numără și colegul nostru, ornitologul Szabó D. Zoltán.

Rezultatul studiului a fost publicat recent în revista  PNAS (The Proceedings of the National Academy of Sciences) a Academiei Naționale de Științe din SUA, una dintre cele mai prestigioase reviste științifice multidisciplinare din lume.