Monitorizarea Păsărilor Comune (MPC/CBM), programul generic de monitorizare a speciilor cuibăritoare din România, a ajuns în 2024 la cel de-al 19-lea sezon de monitorizare neîntreruptă (anul 2006 fiind anul de debut) în care voluntarii noștri au contribuit la fluxul continuu de date specific unui astfel de demers. MPC/CBM face parte din marea familie europeană de programe similare, împreună formând PanEuropean Common Bird Monitoring Scheme (PECBMS), o inițiativă coordonată de European Bird Census Council (EBCC).

La fel ca an în sezonul precedent și în 2024 am înregistrat o ușoară creștere atât al numărului de voluntari, cât și al numărului de unități de eșantionaj acoperite: 64 de pătrate (față de 55 în 2023) fiind monitorizate de către 45 de voluntari (față de 39 în 2023) (vezi Fig. 1).

Mare parte din aceste pătrate sunt extrem de valoroase, fiind acoperite foarte mulți ani la rând (unele chiar de la debutul programului) și care constituie baza solidă a setului nostru de date. Scopul principal al programului fiind calcularea tendințelor populaționale, astfel doar datele provenite din pătratele acoperite de minim 3 ori (trei ani) sunt luate în calcul. 

Situația acoperirii pătratelor folosite la calcularea tendințelor este prezentată în figura 2 (numărul de repetări reprezintă numărul de ani în care fiecare pătrat a fost evaluat).  Pe lângă pătratele vechi, am avut și o serie de pătrate noi, voluntari care s-au alăturat familiei MPC/CBM, respectiv voluntari care s-au realăturat programului.

Datele furnizate de observatori au fost folosite pentru calcularea tendințelor populaționale și raportate către EBCC (European Bird Census Council, care coordonează schemele de monitorizare a păsărilor comune din Europa – PECBMS / Pan-European Common Bird Monitoring Scheme).

Datele colectate de voi contribuie an de an la calcularea tendințelor pentru speciile de păsări comune, atât la nivel național cât și la nivel european. Efortul la care luați parte împreună cu voluntarii din 40 de țări face posibilă monitorizarea continuă a speciilor comune de păsări la nivel continental.

Situația indicilor compoziți

Din păcate calculele anului 2024 nu aduc vești bune pentru speciile noastre comune. Tendința speciilor de habitate deschise la nivel național este în continuare descrescătoare – indicele compozit fiind în declin (față de anul de referință 2010). Indicele speciilor forestiere rămâne pe creștere, față de anul de referință, însă avem un declin semnificativ dacă privim situația ultimilor 5 ani. Ca o noutate nedorită, indicele populațional compozit al altor specii și-a continuat declinul observat în ultimii ani și a coborât sub valoarea de referință din 2010 (vezi Fig. 3.).

Și la nivel european situația rămâne neschimbată, declinul continuând pentru speciile dependente de zonele agricole. Indicele Speciilor Agricole la nivel european (Farmland Bird Index/FBI) este în continuare în scădere. La nivelul întregii Europe, indicele actualizat a ajuns la -60%, iar la nivelul Europei Centrale și de Est indicele se situează la -33%  (calculat pentru perioada 1982-2023) față de anul de referință (vezi Fig. 4.).

În același timp, la nivel european, indicele speciilor forestiere înregistrează un declin mai redus (-8% la nivelul întregii Europe și -14% la nivelul Europei Centrale și de Est). Date suplimentare găsiți pe pagina dedicată indicilor a PECBMS.

Situația detaliată la nivelul speciilor

La nivelul anului 2024 au fost raportate către EBCC calculele tendințelor pentru un număr de 125 de specii, (față de 143 în anul 2023). Pentru unele specii raportate în 2022 nu au mai fost actualizate tendințele, datorită acoperirii mai reduse a habitatelor specifice de către programul nostru (de exemplu câteva specii montane și unele specii acvatice). Tendințele calculate pentru fiecare specie sunt prezentate în Tabelul 1, comparativ cu anii precedenți, pentru referință. 

Tabelul 1. Direcția tendințelor calculate pentru speciile raportate către EBCC (2024/2023/2022 – tendința calculată în 2024, comparativ cu 2023 și 2022; : ++ creștere puternică, + creștere moderată, = stabilă, – descreștere moderată, – – descreștere puternică, ? nesigură)

Dacă împărțim situația modificărilor tendințelor în două categorii, avem pe de o parte exemplele pozitive, iar pe de altă parte pe cele negative. În cazul celor negative avem:

• specii care au fost stabile dar au trecut pe scădere: Carduelis carduelis, Emberiza citrinella;
• specii care au fost nesigure, tendința clarificându-se pe scădere: Melanocorypha calandra, Pernis apivorus, Serinus serinus, Turdus pilaris;
• specii aflate în trecut în creștere, care au devenit stabile: Cuculus canorus, Erithacus rubecula, Streptopelia decaocto, Curruca curruca;

În cazul exemplelor pozitive, mai puține însă, avem:

• specii care au fost nesigure, tendința clarificându-se pe creștere: Columba oenas, Dryobates minor, Phylloscopus sibilatrix, Turdus viscivorus;
• specii care au fost nesigure, tendința clarificându-se pe stabil: Sitta europaea.

Un alt aspect negativ care merită subliniat este faptul că, pentru prima dată în ultimii ani, am înregistrat două specii cu descreștere puternică: Melanocorypha calandra și Ciconia ciconia. Dacă pentru ciocârlia de bărăgan tendința este în linie cu informațiile publicate în Lista Roșie și situația speciei la nivel european, pentru barza albă așteptăm finalul recensământului internațional (care mai continuă și anul acesta), pentru a confirma sau infirma rezultatele. 

În concluzie, în continuare la cele mai multe specii calculul tendințelor în anul 2024 furnizează deocamdată rezultate nesigure (45 de specii / 36%), urmate de cele cu tendință pozitivă (32 de specii / 25,6%) și stabilă (25 de specii, 20%).  Speciile cu tendință negativă sunt deocamdată minoritare (însă în creștere), cu 23 specii / 18,4% (vezi Fig. 5.; +/++ Tendință pozitivă, = Tendință stabilă, -/– Tendință negativă, ? Tendință nesigură).

Per total, procentul speciilor la care tendința poate fi calculată cu un grad de încredere minim necesar, a ajuns la 64% – adică putem oferi tendințe la aproape două treimi din specii.

Alte aspecte

În această primăvară am continuat organizarea Întâlnirilor Anuale de Monitorizare, în martie având loc la Sibiu a XV-a întâlnire de acest gen. Evenimentul a fost găzduit de Facultatea de Științe a Universității Lucian Blaga și s-a bucurat de un real succes, aproximativ 80 de persoane (printre care și mulți voluntari ai programului) luând parte la sesiunea de comunicări. Programul complex a inclus și noutăți din alte programe de monitorizare, atât legate de ornitofaună, dar și de alte grupe taxonomice, informații din câteva proiecte de conservare dar și despre inițiativele de studiu ale migrației. 

Fiind un mod extrem de util de a păstra legătura atât cu voluntarii noștri dar și cu alte proiecte sau programe din domeniul biodiversități, avem intenția de a continua acest demers și de a organiza în continuare acest eveniment, la începutul sezonului (cel mai probabil martie – aprilie), mai ales că anul acesta programul împlinește 20 de ani. 

****Raportul anual pentru 2024 al programului Monitorizarea Păsărilor Comune a fost realizat de echipa tehnică de coordonare a proiectului: Cristian Domșa, Judit Veres-Szászka (Societatea Ornitologică Română), cu ajutorul partenerilor în coordonarea proiectului (Asociația Grupul Milvus). Informațiile incluse în acest raport sunt proprietatea celor două organizații menționate și a voluntarilor programului Monitorizarea Păsărilor Comune și orice preluare / publicare fără acordul scris al coordonatorilor este interzisă.