2023, cel mai bun an al taberei de inelare

Anul acesta am sărbătorit cea de-a zecea toamnă consecutivă de inelare pe Grindul Chituc doborând toate recordurile anterioare ale taberei de inelare! 2023, la fel ca 2014 și 2019, a fost marcat de un influx puternic de pițigoi albaștrii (Cyanistes caeruleus). Cel mai probabil, aceste stoluri de pițigoi albastru se adună din toate părțile Europei de Est, și iernează în stufărișul din Delta Dunării. Datorită acestui influx, am doborât toate recordurile anterioare ale taberei de inelare:

  • Noul record de păsări marcate cu inele ornitologice într-o singură zi este de 1106, devansând recordul anterior de 876 din 20 octombrie 2019. 
  • În săptămâna respectivă am inelat 4.376 de exemplare, recordul anterior fiind de 4231 de exemplare.
  • Noul record de păsări inelate într-un sezon este de 22.848, cu 15% mai mare decât recordul anterior din 2019.

În cazul speciilor mai comune, media păsărilor inelate în anii anteriori reflectă într-o oarecare măsură numărul de exemplare la care ne putem aștepta în aceeași perioadă în anul următor (Fig. 1). Pe lângă pițigoiul albastru deja menționat, am inelat semnificativ mai mulți pițigoi de stuf (Panurus biarmicus), presuri de stuf (Emberiza schoeniclus) și aușei cu cap galben (Regulus regulus). De partea cealaltă a eșchierului, am inelat mai puține exemplare de sturz cântător (Turdus philomelos), pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio) și codroș de casă (Phoenicurus phoenicurus).

Fig.1. Media speciilor mai des capturate în anii precedenți (bară portocalie) și număul de exemplare inelate în 2023 (bară roșie). Se poate observa că am capturat mult mai multe exempalre din unele specii în acest an decât ne așteptam pe baza experienței din anii precedenți.

Tendințe anuale și pe termen lung

Colectarea standardizată a datelor pe termen mediu și lung permite studierea unor procese ecologice extrem de lente. Cu fiecare nou an adăugat la baza de date construită în ultimii 10 ani, vom avea o imagine din ce în ce mai clară asupra schimbărilor populaționale și ale modificărilor în perioadele de migrație ale unor specii. Astfel, analizând datele din perioadele acoperite în fiecare an de inelare, la unele specii se conturează schimbări în numărul total de exemplare capturate anual (Fig. 2). Spre exemplu, putem observa că inelăm anual din ce în ce mai mulți pitulici mici (Phylloscopus collybita, R2 = 0.52) și mai puține exemplare de pescăraș albastru (Alcedo atthis, R2 = 0.53) sau sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio, R2 = 0.48). R2 este un coeficient de determinare, și ne arată cât de bine se aliniază punctele (numărul de exemplare inelate anual) față de linia de tendință marcată cu albastru. Cu cât este mai aproape valoarea R2 de 1, cu atât mai precisă este tendința indicată de linia albastră. Putem observa valori mici și extrem de mici la majoritatea speciilor, asta indicând o fluctuație mare în numărul de exemplare capturate anual din speciile respective. În cazul acestor specii, cei zece ani de inelare și această abordare statistică simplistă, pur și simplu nu sunt de ajuns pentru stabilirea unor tendințe pozitive, negative sau neutre.

Fig. 2. Tendințe în numărul de exemplare inelate la cele mai reprezentative specii ale taberei, respectiv totalul anual al taberei. Valoarea R2 indică cât de bine se aliniază captura anuală la linia de tendință marcată cu albastru. Cu cât mai aproape este valoarea R2 de 1, cu atât mai precisă este tendința indicată de linia albastră.

Specii rare capturate în 2023

În 2023 am inelat exemplare aparținând a 110 specii, și după cum am relatat deja într-o știre anterioară, anul acesta s-a remarcat și din punct de vedere al speciilor rare pe care am reușit să le capturăm (Fig. 3). În cazul unor  specii, cum ar fi sturzul cu creastă galbenă (Seiurus aurocapillus), ajung accidental la noi, supraviețuirea, atât de departe de locurile de cuibărire este extrem de incertă. Exemplarele unor specii rare, însă, pot fi pionerii unor noi rute de migrație: măcăleandrul albastru (Tarsiger cyanurus) este o specie rar observată în România, dar cu o expansiunii nord-vestice a arealului de cuibărire are șansa să devină o specie mai des observată în perioada migrației. Celelalte specii rare notabile din acest an fost: pitulicea măslinie (Phylloscopus schwarzi, prima observație din România), pitulicea de Himalaya (Phylloscopus humei), pitulicea întunecată (Phylloscopus fuscatus), presura cu creștet alb (Emberiza leucocephala), presura mică (Emberiza pusilla) și mărăcinarul siberian (Saxicola maura).

Fig. 3. a.) sturz cu creastă galbenă (Seiurus aurocapillus), b.) pitulicea măslinie (Phylloscopus schwarzi), c.) pitulicea întunecată (Phylloscopus fuscatus), d.) presura cu creștet alb (Emberiza leucocephala), e.) măcăleandrul albastru (Tarsiger cyanurus), f.) pitulicea de Himalaya (Phylloscopus humei).

Voluntarii și finanțatorii noștri

Activitatea de inelare presupune o finanțare constantă: stocurile de inele trebuie refăcute periodic, plasele ornitologice rupte trebuie schimbate, echipamentele de bază ale taberei trebuie adesea reparate. Din fericire, o parte semnificativă din costurile de funcționare au fost acoperite și în acest an de către prietenii și susținătorii noștri. Anul acesta caii sălbatici blocați pe grind ne-au distrus un număr semnificativ de plase, drept urmare am demarat o campanie de strângere de fonduri pentru tabără. 50 de persoane au contribuit pe platforma Galantom cu suma totală de 8.500 lei, banii fiind integral folosiți pentru achiziția de plase noi. Activitatea din 2023 a taberei de inelare a fost asigurată de 180 de voluntari, fără ajutorul cărora această tabără pur și simplu nu ar mai exista. Activitatea noastră a fost susținută financiar și logistic de către Jenica și Cornel Cotorogea, Lajos Pál, și S.C. Softech S.R.L, cărora le suntem profund recunoscători. Mulțumim Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării pentru excelenta colaborare din ultimul deceniu, și sperăm că vor fi partenerii noștri și pe viitor.

Lăsați un comentariu