La nivelul Comunității Europene, ne aflăm într-o etapă de tranziție către o nouă Politică Agricolă Comună, care va intra în vigoare în 2023. Astfel, fiecare Stat Membru are ocazia să-și prezinte intervențiile sub forma unui Plan Național Strategic (PNS), care să se alinieze și cu politicile și strategiile actuale europene pentru următorii cinci ani.

România are, așadar, oportunitatea de a crea o strategie pe termen lung, prin care, pe de-o parte, să poată susține micii fermieri (care de-abia fac față presiunilor economice) și, pe de altă parte, să acționeze prin măsuri concrete pentru protejarea biodiversității din habitatele agricole (de pildă, pajiști și terenuri arabile) și ameliorarea efectelor schimbărilor climatice.

În momentul de față, organizația noastră are două proiecte în derulare care se adresează acestor două mari probleme – criza climatică și criza pierderii biodiversității – Game On! și Îmbunătățirea politicilor de agro-mediu prin cercetări participative și incluziune civică.

Dar pentru a aduce schimbări pozitive majore la nivelul întregii societăți, trebuie să influențăm politicile de mediu. De aceea, încă din noiembrie 2021, organizația noastră s-a implicat în mod voluntar în consultările pe care MADR le-a organizat pentru elaborarea Planului Național Strategic 2023-2027. În cadrul acestora, am oferit expertiza noastră sub forma unor propuneri concrete pentru România, care să se alinieze și cu politicile și strategiile actuale europene.

Din păcate, propunerile noastre, care au ca temelie studiile și experiența de teren pe care le avem de peste 30 de ani, nu au fost incluse în draft-ul PNS. În consecință, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la viitorul agriculturii și al ecosistemelor asociate terenurilor agricole din România.

”Biodiversitatea în Uniunea Europeană este cel mai grav afectată în habitatele gestionate ca terenuri agricole. În consecință, o bună parte a speciilor de păsări care trăiesc în acest mediu se află într-un declin accentuat (vezi datele Eurostat despre evoluția speciilor de păsări asociate terenurilor agricole). Ca urmare, o parte însemnată din bugetul UE este alocat pentru a întoarce această tendință negativă, însă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale aparent a ales să nu facă nimic în acest sens și preferă să aloce majoritatea fondurilor tocmai către marii fermieri, care, prin practicile agricole intensive, cauzează aceste probleme. Este de neconceput, în criza actuală de pierdere a biodiversității și criza climatică, cum poate MADR să acorde prioritate tocmai celor care generează astfel de presiuni asupra naturii și care, implicit, aduc prejudiciu restului cetățenilor care au dreptul la un mediu sănătos.”

Papp Tamás, președinte Asociația „Grupul Milvus”

Vedeți AICI poziția comună, formulată împreună cu alte patru organizații partenere din cadrul Coaliției PNS

Vedeți AICI Comunicatul de presă, semnat de Asociația „Grupul Milvus”, EcoRuralis, Fundația ADEPT, Romapis și WWF România.