Una dintre cele mai spectaculoase momente ale perioadei de toamnă este adunarea, la locurile de înnoptare a vântureilor de seară. Este al 14. an în care, concomitent cu acest fenomen, realizăm monitorizarea sincronică a acestei specii. Asta înseamnă că în întregul Bazin Carpatic, aproximativ în același timp, se fac numărători, în circa 40-50 de locații din Serbia, Slovacia, România și Ungaria. De această dată am monitorizat doar trei locuri de înnoptare din Câmpia de Vest a României, două din Crișana (județul Arad) și unul din Banat (județul Timiș).

Numărul locațiilor monitorizate de noi a scăzut din mai multe motive. Unul dintre motive a fost seceta extremă din această vară. Deși vântureii se întorc, an de an în aceleași locuri de înnoptare, dacă în zonă nu există suficientă hrană, caută locuri mai bogate în surse de hrană.

În prima jumătate a perioadei de adunare (august și începutul lunii septembrie), o secetă severă a afectat toată zona de câmpie. Ca urmare a temperaturilor ridicate, insectele, cu care se hrănește, de regulă, vânturelul de seară, au roit cu o intensitate mult mai redusă. Pe lângă insecte, mamiferele mici (de obicei șoarecii de câmp) sunt cealaltă sursă principală de hrană pentru aceste păsări, dar populațiile acestor specii de rozătoare prezintă fluctuații majore. La Livada de Bihor din județul Bihor, de exemplu, scăderea efectivului de șoareci de câmp a fost evidentă încă din sezonul de reproducere. Consecința acestui fapt a fost că, spre deosebire de alți ani,  vântureii de seară nu s-au mai adunat la locul de înnoptare din această zonă. Mai mult decât atât, și vântureii roșii au părăsit zona.

Un alt motiv a fost distrugerea locurilor de aglomerare. Așa s-a întâmplat, de exemplu în urmă cu câțiva ani în comuna Variaș din județul Timiș . În anul 2015, autoritatea de drumuri din județ a tăiat 66 de plopi, arbori folosiți pentru înnoptare de vânturei, rămânând doar 7 plopi. Ca urmare a acestui fapt, în toamna anului 2015, vântureii nu s-au mai întors aici și de atunci își petrec noaptea în copacii de la marginea așezării, la câțiva kilometri de locația inițială. Acest nou loc de întâlnire este mult mai deranjat, deoarece copacii se află chiar lângă fermele de la marginea satului, ca urmare, numărul de exemplare a scăzut drastic.

Datorită fenomenelor menționate mai sus, cel mai probabil, păsările s-au mutat din anumite locuri de adunare folosite din Banat, în zonele învecinate ale Voivodinei.

Scăderea numărului de efective ne întărește convingerea că este nevoie de identificarea eventualelor locuri de adunare necunoscute din vestul țării. Astfel, vom avea o imagine clară asupra unor eventuale schimbări în numărul de exemplare și totodată, vom putea implementa măsuri specifice de protecție în aceste habitate importante din punct de vedere al conservării speciei.