Văzând apelul la acțiune al Pactului Verde European, împreună cu partenerii noștri slovaci, maghiari și lituanieni din cadrul proiectului “Game On!”, am considerat că și noi ar trebui să participăm la inițiativa Peer Parliament, care invită cetățenii europeni să discute în grupuri mici de 5-10 de persoane, despre modul în care Europa poate deveni cu adevărat neutră din punct de vedere climatic.

Ca parte a proiectului, am organizat propriul nostru program de întâlnire cu tinerii ambasadori, pentru a discuta despre modul în care ei își imaginează în practică tranziția către neutralitatea din punctul de vedere climatic. Rezultatele au fost trimise apoi organizatorilor, astfel încât ideile noastre să fie incluse în raportul final, care va fi discutat cu factorii de decizie și părțile interesate europene.

Iată perspectivele echipei noastre cu privire la următoarele trei subiecte:

1.       Mobilitatea noastră

Potrivit tinerilor, o deplasare mai sigură cu bicicletele pe distanțe scurte și disponibilitatea unor mijloace de transport public mai ieftine și mai convenabile i-ar încuraja să reducă utilizarea mașinilor.

În plus față de ideile Comisiei Europene, s-a menționat că tranziția ar fi susținută și de gratuitatea parcărilor pentru mașinile electrice și prin oferirea de reduceri la biletele de transport public pentru familii cu venituri mici.

Ei consideră, de asemenea, că pentru evitarea călătoriilor lungi cu avionul, pasagerii ar trebui încurajați să folosească autobuzul sau trenul, dar în acest caz este nevoie de conexiuni feroviare europene mai bune (în special servicii de noapte) și de bilete de tren mai accesibile.

2.  Obiceiurile noastre de alimentare și de consum

Potrivit ambasadorilor noștri, cheia unei alimentații mai sustenabile și a reducerii risipei alimentare constă în transformarea radicală a agriculturii. Fermierii ar trebui să folosească mai puține îngrășăminte și pesticide și să opteze pentru îngrășăminte organice, acolo unde este necesar.

În plus, ar trebui să li se ofere și mai mult sprijin pentru a proteja biodiversitatea și pentru a minimiza efectele nocive asupra mediului și a sănătății în general.

Un alt factor important, susțin ei, este etichetarea alimentelor cu informații despre impactul lor asupra sănătății, mediului și climei, precum și dacă sunt sau nu produse la nivel local.

Pe lângă acestea, propria lor idee este educarea societății despre impactul ingredientelor asupra mediului, despre risipa alimentară și despre diferitele etichete. Au subliniat rolul instituțiilor educaționale și al companiilor, firmelor pentru a pune la dispoziția studenților și angajaților alimente mai sănătoase.

Tinerii consideră că cea mai bună modalitate de a promova consumul sustenabil este de a face transparente procesele de fabricație a produselor și impactul acestora asupra mediului și sănătății oamenilor, precum și extinderea garanției minime a aparatelor electronice și mărirea efortului producătorilor pentru a facilita repararea acestora.

Ei consideră, de asemenea, că, companiile ar trebui să dezvăluie modul în care gestionează alimentele nevândute. Ar trebui organizate proiecte comunitare, pentru ca oamenii să învețe cum să-și recicleze acasă obiectele și cum să composteze deșeurile.

3.       Cum obținem energie verde în mod corect

La întrebarea, ce am avea nevoie pentru o utilizare mai eficientă și mai durabilă a energiei acasă, răspunsul majorității ambasadorilor a fost că stimulentele ar trebui să ieftinească și să faciliteze instalarea unor surse de energie ecologice, verzi, cum ar fi panourile solare sau pompele de căldură.

În al doilea rând, aceștia au subliniat importanța unor informații clare în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței energetice, cum ar fi izolarea locuințelor, instalarea de termostate inteligente, înlocuirea ramelor vechi ale ferestrelor și folosirea becurilor economice.

Conform ambasadorilor, cei mai importanți pași pentru tranziție justă sunt următoarele: în primul rând ar trebui să li se ofere oportunități de recalificare, reconversie profesională a persoanelor care lucrează în sectoare care utilizează combustibili fosili sau sectoare cu consum intensiv de energie; în al doilea rând, comunitățile dependente de exploatarea cărbunelui ar trebui să primească ajutor special pentru a sprijini tranziția lor ecologică.