Fără petarde, fără focuri de artificii!

Post published:decembrie 27, 2023
Post category:Știri
Post comments:2 Comentarii

Focurile de artificii și petardele au devenit o tradiție de sărbători. Bubuitul puternic al artificiilor care explodează deasupra capului nostru într-o ploaie de culori intense, deși plăcut ochiului este periculos atât pentru animalele domestice, cât și cele sălbatice.

Ce efect au asupra animalelor

Cunoaștem efectele pe care le au asupra pisicilor și câinilor, pentru că, la fiecare început de an mii de proprietari de animale pornesc în căutarea prietenilor lor necuvântători care au dispărut în noaptea dintre ani. Un studiu realizat recent arată rezultate alarmante, în ceea ce privește efectele pe care le au artificiile asupra animalelor sălbatice.

Studiul a implicat 20 de gâște de vară (Anser anser) echipate cu transmițătoare pentru a le înregistra ritmul cardiac și temperatura corpului, care sunt indicatoare ale stresului fiziologic. Cercetarea a fost efectuată la Almsee, un lac din Austria. Cu ocazia Revelionului, în satele din apropierea lacului au fost lansate focuri de artificii.

Datele înregistrate de transmițătoare arată că, imediat după artificii, ritmul cardiac mediu al gâștelor a crescut cu 96%, iar temperatura medie a corpului a avut o creștere de 3%. A fost nevoie de circa 5 ore pentru ca aceste rezultate să revină la normal.

Studiul a fost finanțat de Austrian Science Fund și publicat în revista științifică Conservation Psychology.

Putem sărbătorii și fără materiale pirotehnice

Este îmbucurător că în ultimii ani, unele orașe au decis să renunțe la această practică. De exemplu, Primăria Târgu Mureș a decis să sărbătorească trecerea dintre ani fără focuri de artificii, chiar dacă în spatele deciziei se află motive de ordin financiar. Tot din motive de austeritate, în județul Gorj revelionul va fi sărbătorit fără lansarea materialelor pirotehnice.

În ceea ce privește petardele, Ministerul Afacerilor Interne a lansat un apel către toți cetățenii să nu folosească petarde de Anul Nou. ”Pentru unii este o simplă distracție, pentru animale este un coșmar. Fără petarde de Revelion! Protejați-vă pe voi, dar protejați și animalele!” – se precizează în mesajul MAI.

Grupul Milvus face apel către voi toți să găsiți metode alternative de a transforma trecerea dintre ani un moment special. Câteva secunde de distracție pentru noi poate însemna efecte devastatoare, pe termen lung pentru animale.

Lăsați un comentariu Anulează răspunsul

This Post Has 2 Comments

Brigita decembrie 28, 2023 Răspunde

… ÒRA 18.00 – CONTINUI CU UN EX.. TRIST, PETRECUT IN URMA CU CATIVA ANI… O PISICUTA DE PE MAIDAN, DIN VECINI, A FOST RANITA, NASUCUL ARS, … PETARDA A CAZUT LANGA EA (ARUNCATA DE LA UN BALCON), … SUNT CONVINSA CA A SI SURZIT, DEVENIND PRADA SIGURA PT. CAINI, FIIND IN PERICOL SI FATA DE MASINI, NEMAIAUZIND APROPIEREA LOR, ETC.,… IN ZIUA URMATOARE A PARASIT LOCUL IN CARE TRAIA DE CATIVA ANI, N-AM MAI VAZUT-O DE ATUNCI, … A FOST O MAMA EXTRAORDINARA PT. CELE CATEVA SERII DE PUI PE CARE I-A ADUS PE LUME, NOI, CATIVA VECINI, INCERCAND DE FIECARE DATA S-O AJUTAM CU CE AVEA NEVOIE, … NE-A LASAT AMINTIRE ADEVARATE LECTII DE VIATA,… SE NUMEA LIA, LIA MARE… LIA MICA ESTE LA NOI IN FAMILIE DE APROAPE DOISPREZECE ANI, … S-AUZIM NUMAI DE BINE,
Brigita decembrie 28, 2023 Răspunde

TOTUL PORNESTE DE LA CUM INTRA ACESTE MATERIALE IN TARA, LA GRANITE, AERIENE, TERESTRE, ETC., LEGAL SAU NU, … ( la fel si cu drogurile care intra ilegal in tara) … OMUL VEDE IN MAGAZIN, CUMPARA…. SAU, MAI RAU, LA NEGRU… PANA LA A EMPATIZA TOTI OAMENII CU ANIMALELE ESTE CALE FOARTE LUNGA, SE POATE SPUNE, FARA SFARSIT, … ASTA ESTE REALITATEA CRUDA, … PESTE TOT IN LUME, DE-ALUNGUL SECOLELOR, OMUL „A FOST EDUCAT CU BATUL”… ADICA, A FOST ATINS INTAI ACOLO UNDE IL DOARE, LA BUZUNAR… SI ACUM CAND SCRIU, BUBUIE PETARDELE, ARTIFICIILE, ETC., AICI, PE MALUL MARII, JOI LA ORA 17.35 … SI TOT ASA PANA DUPA ANUL NOU,… 🤔😢

Lăstun de mal (Riparia riparia)

Cea mai mică specie de rândunică, lăstunul de mal, poate fi observată mai ales de-a lungul râurilor şi lacurilor mari. De obicei nu vedem numai un singur exemplar, este o pasăre sociabilă, umblă în stoluri. Coada este puţin bifurcată. Specia se poate identifica şi pe baza stilului de zbor: planează mai puţin, nu schimbă des altitudinea, nu zboară aşa de graţios şi cu uşurinţă ca rândunica sau lăstunul de casă. În afară de asta, rândunica are coada mult mai bifurcată, iar la lăstunul de casă se pot observa foarte uşor burta şi partea supracaudală albă. Ca şi celelalte specii de rândunici, lăstunul de mal coboară rar pe pământ, dar nici nu se înalţă prea sus în aer. Are un glas jos, dizarmonic şi strident “ciurr-ciurr”, iar cântecul e un ciripit încet. Îl găsim mai ales lângă ape, pe lângă oferta abundentă de harnă aici găseşte pereţi verticali, locuri potrivite pentru săparea galeriilor. Nu e legat foarte mult de apropierea apelor, cuibăreşte aproape oriunde dacă găseşte pereţi verticali în cariere de margă şi nisip, în gropi de balastieră. În Dobrogea, în jurul ruinelor cetăţii Histria folosesc cu precădere peretele gropilor săpate de arheologi. Uneori aleg locuinţe ciudate, ca tuburile de drenaj ale malurilor betonate sau găurile pereţilor de stânci. Cea mai “înaltă” colonie a fost înregistrată în Himalaya, la o altitudine de 4.500 metri. Cuibărește în colonii. Într-o colonie numărul galeriilor ocupate este de obicei în jur de 50, dar nu sunt rare nici coloniile cu peste o sută. Pe cel mai lung râu din Transilvania, Mureşul, pe o perioadă de 18 ani şi o lungime de 650 de km, numărul perechilor clocitoare a variat între 4.500 şi 11.000. De multe ori galeriile sunt ocupate de alţi chiriaşi: vrabia de casă şi de câmp, prigoria, pescărelul albastru, graurul, etc. Este o specie migratoare, de lungă distanță. Sosesc ultimele dintre speciile de rândunici, la jumătatea lunii aprilie. Masculii încep să construiască noile galerii, în această fază fără ajutorul femelelor. Formarea perechilor se leagă strâns de săparea galeriilor. Să vedem, cum se petrec primele momente ale acestei “logodne”: după ce masculul sapă până la o adâncime de 25-30 cm, aşteaptă la intrare domnişoarele lăstun de mal. Dacă una zboară aproape, el se desprinde de perete şi face un cerc în faţa intrării cântând. Domnişoarele însă nu sunt uşor de convins, vizitează mai multe găuri înainte de a face această grea alegere. Dacă decid să rămână, ajută şi ele la săparea galeriei. Proaspăta “doamnă” apoi va alunga cu vehemenţă celelalte femele cu gânduri seducătoare, uneori chiar şi pe alesul său. Masculii care nu reuşesc să atragă o femelă vor începe să sape altă galerie, desigur pe o altă porţiune a coloniei. Din această cauză fiecare colonie are mai multe găuri decât numărul efectiv de perechilor cuibăritoare. Când perechea tânără săpat până la o lungime de 60-70 de cm, face o cameră terminală cu diametru de 10-15 cm pentru viitorul cuib. Pământul este săpat cu ajutorul picioarelor şi al ciocului şi este scos afară ieşind cu spatele. Pentru asta le sunt de ajutor penele mai tari de la picioare, numite şi “pinteni de pene”. Spre finele lucrărilor femela devine din ce în ce mai activă, masculul nu mai umblă după ea. Cu 3-5 zile înainte de depunerea ouălor masculul îşi păzeşte intens perechea, deoarece în această perioadă are loc împerecherea. Masculul nu se îndepărtează mai mult de un metru de femelă – în fiecare clipă poată să apară un rival neinvitat. După aceste zile obositoare, perechea înnoptează împreună în cuib. Mai ales femela cloceşte cele 4-6 ouă, dar şi masculul preia o mare parte. De pe burta femelei cad penele, iar pielea formează riduri; circulaţia sângelui se intensifică pe acel loc formând aşa-zisa pată de clocire, devenind un adevărat “calorifer” pentru încălzirea ouălelor. Puii golaşi, numai cu câteva pene, ies din ouă după două săptămâni. Cu ochii închişi, imediat cer de mâncare cu ciocurile larg deschise. Hrana este adusă de amândoi părinţii: muşte, ţânţari, afide, efemeroptere, etc. prinse în aer. Căutând hrană, adulţii nu se îndepărtează mult de colonie, şi de altfel nici nu pot, fiindcă puii trebuie hrăniţi din ce în ce mai des. De obicei aduc hrana de 4-5 ori într-o oră; mai frecvent pe vreme ploioasă. Noua generaţie iese din galerie după cca 22 de zile, dar încă o săptămână puii sunt hrăniţi de părinţi. Puii dintr-o familie sunt recunoscuţi după sunetele emise. Juvenilii deveniţi independenţi părăsesc colonia, iar părinţii încep a doua clocire. Uneori femela părăseşte încă din timpul creşterii puilor familia şi cu un alt mascul începe depunerea unei a doua ponte. Dacă o pasăre răpitoare (şoimul rândunelelor, vânturelul roşu, uliul păsărar, uliul porumbar) se apropie de colonie, toate păsările din colonie se ridică în aer, emiţând sunete de alarmă. Pericolul poate veni şi dinspre sol, în chipul nevăstuicii, hermelinei, vulpii sau şobolanului sur. Înainte de migraţie, lăstunii de mal se adună în stoluri mari şi înnoptează în stufărişuri. Păsările unei anumite zone de obicei rămân împreună şi în timpul migraţiei. Zboară ziua spre sud, noaptea se odihnesc (majoritatea păsărilor cântătoare insectivore zboară noaptea şi se hrănesc/odihnesc ziua). Efectivele din Europa petrec iarna în regiunea Sahel a Africii. Precipitaţiile acestei regiuni au o corelaţie strânsă cu supravieţuirea lăstunilor de mal: după un sezon secetos numai o mică parte din păsări se întorc la locurile natale. Mortalitatea este ridicată şi în condiţii normale, cu valori între 50-70 %, fiind mai puţin ridicată în rândul tinerilor. Dintre exemplarele inelate unul a atins vârsta de 9 ani. Factori periclitanți, rol ecologic Amenajările cursurilor de râu şi prezenţa oamenilor periclitează în multe locuri coloniile lăstunilor de mal. Să ocrotim deci habitatele, coloniile acestor păsări ca să le mai admirăm încă mult timp!