Un element extrem de important în protejarea și conservarea speciilor de interes comunitar este stabilirea unor măsuri adecvate de management. Dar fără o bună înțelegere a biologiei și ecologiei speciei țintă, procesul de a stabili setul necesar de măsuri de management este dificil, iar obiectivul de a îmbunătății starea de conservare a unei populații este greu de atins.

În cazul unor specii, precum Paracossulus thrips, unde starea de conservare este necunoscută, iar datele privind biologia și ecologia speciei sunt lacunare, este necesar completarea golurilor atât prin studii de biologie și ecologie, studii populaționale, cât și prin inventarierea populațiilor și cartarea habitatelor acestora, ulterior realizându-se studiile de monitorizare.

Cu ajutorul Bursei Milvus am avut posibilitatea de a studia populația speciei Paracossulus thrips din situl Natura 2000 ROSCI0295 Dealurile Clujului Est în zona de Jucu de Sus (Fig. 2), scopul studiului fiind obținerea unui pachet de date esențiale despre aceasta specie. Astfel, am colectat atât date despre biologia și ecologia speciei, cât și date populaționale realizând unul dintre puținele studii de “marcare-recapturare-eliberare” la fluturii de noapte. De asemenea, am efectuat deplasări în diferite locații având ca obiectiv identificarea de noi populații în Transilvania.

Chiar dacă P. thrips este considerată o specie periclitată în mai multe țări europene, este una dintre puținele specii protejate (specie Natura 2000) la care planta gazdă nu se cunoaște cu exactitate. Larvele, conform celor mai multe studii, se hrănesc cu rădăcini de Artemisia, dar din observațiile colegilor care studiază acestă specie în Ungaria, reiese că P. thrips ar prefera Phlomis tuberosa. Fără a cunoaște planta gazdă, nu este posibil să se determine preferințele ecologice ale speciei, implicit să se determine un management adecvat. Prin urmare, unul dintre obiectivele studiului a fost să stabilim dacă larvele fluturelui trăiesc pe Artemisia sau pe Phlomis. 

Colectarea datelor s-a realizat în perioada 07.07.2021-19.08.2021, efectuând 20 de deplasări în situl Natura 2000 ROSCI0295 Dealurile Clujului Est. În urma observațiilor făcute asupra speciei P. thrips, mai exact asupra adulților, a comportamentului larvelor și a preferințelor acestora față de baza trofică, am obținut informații care constituie un punct de pornire în cunoașterea biologiei și ecologiei speciei. Astfel, din observațiile noastre, perioada de zbor a adulților este de aproximativ 4 săptămâni, începând este de la mijlocul lunii iulie până la mijlocul/ sfârșitul lunii august. Dar, în funcție de condițiile meteo, perioada de zbor fluctuează. In anii călduroși primii indivizi pot fi observați deja la sfârșitul lunii iunie. Omizile eclozează toate în aceeași zi, după două săptămâni de la depunerea ouălor de către femelă. În momentul eclozării, acestea măsoară 1,5-1,7 mm și prezintă peri lungi distribuiți din loc în loc pe suprafața capsulei cefalice și pe suprafața corpului.

Colectarea datelor populaționale s-a realizat cu ajutorul capcanelor luminoase, utilizând  principiul metodei “capturare-marcare-eliberare”. Am utilizat concomitent 2 tipuri de capcane luminoase: capcane de tip ecran luminos, respectiv capcană tip găleată.  În urma celor 20 de ieșiri, am marcat 149 de indivizi, fiind una dintre cele mai viguroase populații din România.

Pentru stabilirea bazei trofice am utilizat larve ce au fost obținute din ouă de la o femelă la Jucu de Sus. Larvelor, odată emerse, le-au fost oferite rădăcini proaspete de Artemisa absinthium, A. alba, A. maritima, A. vulgaris și tuberculi de pe rădăcinile tuberizate de Phlomis tuberosa. Larvele au utilizat ca hrană doar tuberculii de Phlomis tuberosa ( Fig. 3), cu toate că au avut la dispoziție și rădăcini proaspete de Artemisia, rezultând că indivizii din populațiile din zona Transilvaniei se hrănesc cu Phlomis tuberosa asemenea celor din populațiile din Ungaria.

Pentru a stabili preferințele de habitat am analizat vegetația în zona de studiu. Inventarierea vegetației s-a realizat la nivelul structurii spațiale a acesteia. Astfel, pentru a surprinde structura orizontală a vegetației, respectiv raportul dintre acoperirea specifică, s-a folosit metoda releveului fitosociologic. Suprafața probelor de lucru a fost de 25 m2 . Pentru a completa inventarul de specii de plante la nivel de habitat, metoda releveelor a fost completata cu metoda transectului liniar.

După identificarea preferințelor de habitat și confirmarea plantei gazdă, am identificat 2 zone potențiale, unde am descoperit două noi populații ale P. thrips în România:

1. La Cojocna, populația a fost semnalată în 18.09.2021 pe baza prezenței larvelor în tulpinile subterane și în tuberculii de Phlomis tuberosa, identificate în cimitirul de lângă sat. (Fig. 4)

2. În situl Natura 2000 ROSCI0210 Râpa Lechința, am identificat cu ajutorul capcanelor luminoase o femela de P. thrips în data de 14.08.2021 (Fig. 5).

Mobilitatea redusă și perioada scurtă de zbor a adulților reduce posibilitatea de colonizare de noi habitate. Astfel, orice presiune exercitată de către factori externi asupra habitatului va afecta și populațiile de P. thrips. Din acest motiv, considerăm extrem de importantă cunoașterea preferințelor atât a speciei Paracossulus thrips, cât și ale plantei gazdă, Phlomis tuberosa.

Toate aceste informații ne oferă posibilitatea să identificăm habitatele potențiale și de a formula mai bine un program de monitorizare și conservare.

Articol științific publicat cu rezultatele studiului:

Iacob, G.M.; Craioveanu, C.; Hula, V.; Aurelian, V.M.; Beldean, M.; Sitar, C. Improving the Knowledge on Distribution, Food Preferences and DNA Barcoding of Natura 2000 Protected Species Paracossulus thrips (Lepidoptera, Cossidae) in Romania. Insects 2021, 12(12), 1087. https://www.mdpi.com/2075-4450/12/12/1087