În  urmă cu aproape 10 ani, dumbrăveanca era aproape o specie dispărută în județul Bihor. Atunci, Grupul Milvus a început montarea de cuiburi artificiale pe arborii solitari și stâlpii de electricitate dezafectați din zonă, activitate ce a luat anvergură odată cu implementarea proiectului LIFE. Ca urmare a acestor acțiuni, în 2017 am înregistrat 12 perechi cuibăritoare în zona Cefa – Salonta, toate adăpostite în cuiburi artificiale, cu un efectiv în expansiune continuă. Ne-am ambiționat!

Habitatele din aceste zone din sud-vestul Bihorului sunt prielnice pentru dumbrăveancă, însă arborii scorburoși din zonele deschise lipsesc cu desăvârșire! Un proiect LIFE destinat conservării acestei specii de păsări ne permite să întreprindem acțiuni de plantare de arbori pentru îmbunătățirea condițiilor de cuibărit.

În primăvara acestui an, angajații și voluntarii Grupului Milvus au plantat în total 1826 de puieți de plopi în 17 locuri diferite. Dintre aceștia, 10 plantații (1050 de puieți) au fost realizate pe terenuri comunale după obținerea acordurilor primăriilor, iar restul pe terenurile fermierilor atrași de partenerul nostru de proiect, APM Satu Mare, în activitatea denumită „Fermieri pentru dumbrăvence”.  

În ceea ce privește plantarea pe terenuri comunale, angajații și voluntarii Grupului Milvus au executat toate etapele necesare plantării, de la forarea gropilor de plantare, introducerea tuburilor prin care se vor uda puieții, plantarea propriu-zisă, aplicarea plaselor de protecție în jurul fiecărui puiet, la fixarea lor cu țăruși. Toate aceste etape auxiliare sunt necesare pentru a preveni distrugerea puieților de către trei factori majori: animalele domestice (în special ovine), animalele sălbatice (căprioare și iepuri de câmp,) respectiv seceta din perioada vernală. În cazul terenurilor fermierilor, Grupul Milvus a contribuit prin forarea gropilor și plantarea puieților, urmând ca aceste parcele să fie împrejmuite de către fermieri cu materiale achiziționate prin proiect de către APM Satu Mare.

Metoda montării cuiburilor artificiale este fără doar și poate una de succes, rezolvă însă problema locurilor de cuibărit doar pe termen scurt, și face ca aceste populații să fie dependente de om. Pentru a asigura viitorul dumbrăvencelor din Câmpia de Vest pe termen lung, soluția ar fi refacerea habitatelor de silvostepă în care pajiștile alternează cu pâlcuri de arbori, însă dispărute în urma activităților antropice din ultimele secole. În aceste habitate ar urma să reapară ciocănitorile care cuibăresc în cavități săpate în trunchiul arborilor, activitate prin care ar asigura, în mod natural și tradițional, locuri de cuibărit și pentru dumbrăvence.

Pâlcurile de plopi proaspăt realizate  – în cazul în care vor supraviețui factorilor mai sus menționați, precum și impactului uman direct (tăieri ilegale etc.) –  vor folosi, pe lângă dumbrăveancă, și altor specii de păsări.

Cu această ocazie, dorim să le mulțumim tuturor persoanelor implicate în această acțiune și invităm pe cei interesați să ni se alăture cu ocazia campaniei de plantare din toamnă, când ne vom muta în județele Arad și Timiș!