Pentru al doilea an consecutiv, am lucrat la cartografierea speciilor de păsări cuibăritoare din Târgu Mureș (județul Mureș) și Odorheiu Secuiesc (județul Harghita). Deși realizarea atlasului păsărilor dintr-un oraș este foarte răspândită atât în Europa, cât și multe alte state din lume, în țara noastră este o inițiativă destul de nouă, singurul oraș românesc care mai are un atlas urban al păsărilor este Cluj Napoca.

Tîrgu Mureș a fost împărțit în 95 de pătrate de 500×500 m, iar Odorheiu Secuiesc în 35 astfel de pătrate, observatorii petrecând o oră în fiecare dintre pătrate, timp în care au căutat în mod activ păsări și au observat comportamentul indivizilor. Toate informațiile au fost apoi înregistrate cu ajutorul aplicației OpenBioMaps.

Astfel, am ajuns la 10.000 de observații în Târgu Mureș și 7.000 în Odorheiu Secuiesc.

Pe baza datelor colectate de participanți, completate cu datele încărcate până în prezent în baza noastră de date OpenBirdMaps, 35 de specii de păsări cuibăresc în reședința județului Mureș. În plus, au fost identificate alte 29 de specii de păsări care probabil cuibăresc în Târgu Mureș. În Odorheiu Secuiesc, știm sigur de 34 de specii cuibăritoare și alte 20 de specii posibil cuibăresc.

Astfel, cea mai des întâlnită specie cuibăritoare este:

• Târgu Mureș: mierla (cuibărește în 54 de pătrate), pițigoi mare (44), vrabia de casă (35), sticlete (33), graur (31), lăstun de casă (30), codroș de munte (27), stăncuță (23), cioară de semănătură (23), porumbel de casă (20);
  
• Odorheiu Secuiesc: pițigoi mare (cuibărește în 29 de pătrate), porumbel de casă (29), sticlete (24), codroș de munte (21), mierlă (19), codobatură albă (15), vrabia de casă (16), cocoșar (16), lăstun de casă (15), pițigoi albastru (14).

Conform datelor de care dispunem, cea mai frecventă specie observată în Târgu Mureș este vrabia de casă (1.247 de observații). Aceasta este urmată de mierla (972), porumbelul de casă (939) și guguștiucul (647). În Odorheiu Secuiesc, cea mai frecventă specie este tot vrabia de casă (1.161 de observații), urmată de guguștiucul (427) și codroș de munte (398).

Cartografierea speciilor de păsări cuibăritoare din mediul urban are un scop social, atât pentru a ne ajuta pe toți să învățăm despre păsările din mediul nostru, cât și pentru a promova conceptul de știință cetățenească (citizen science), care constă în posibilitatea ca oricine să se implice în procesul de cercetare. În plus, atlasul păsărilor are un rol științific, deoarece, dacă comparăm datele colectate prin program cu datele anterioare din baza noastră de date, putem observa că, de exemplu, în Tîrgu Mureș, codroșul de munte cuibărește în mult mai multe locuri din oraș, decât cuibărea acum un deceniu.

 Aici puteți accesa Atlasul păsărilor din Târgu Mureș sau Odorheiu Secuiesc.