De ce o celebrăm?

Ziua internațională a vrăbiilor a pornit din India în 2010. În întreaga lume, numărul vrăbiilor de casă a scăzut îngrijorător. Cauzele sunt diverse și mai multe studii au fost inițiate pentru a afla ce se întâmplă, dar până acum nu există nici un răspuns pentru acest fapt. Un studiu realizat în Anglia a arătat că în orașe o parte din pui, pur și simplu, au murit de foame deoarece părinții nu au găsit destule insecte. Locuri de cuibărire din ce în ce mai puține, poluarea, creșterea numărului de prădători și bolile s-ar putea numără printre cauzele descreșterii populaționale. Și alte specii au o soartă asemănătoare, de aceea Grupul Milvus se alătură în celebrarea acestei zile internaționale, tocmai pentru a atrage atenția și asupra speciilor comune și a biodiversității din orașe.

Despre vrabia de casă

Este pasărea cea mai apropiată de om, specia cea mai adaptată modului de viață uman. De obicei își face cuibul în crăpăturile clădirilor, uneori și în copaci, în cuiburile de barză, dar ocupă și cuiburile lăstunului de casă. Creștetul masculului este de un gri pal. Pe gușă și piept, pata de culoare neagră este un simbol al statusului, indicând condiția individului. Femelele, mai modeste din punct de vedere al înfățișării, își aleg partenerul în funcție de acest lucru. Hrana este diversificată, de la semințe la tot felul de deșeuri. În schimb, puii sunt hrăniți exclusiv cu insecte. Cântecul este un ciripit, iar strigătul de alarmă un „ceeeeeerrrrr”.

Exterminarea vrăbiilor din China

Liderul comunist Mao Tze Dun a anunțat în 1958 cei patru dăunători principali pentru oameni: țânțarul, musca de casă, șobolanul, primii trei – mai mult sau mai puțin legitimi. Al patrulea dăunător s-a dovedit a fi vrabia de casă, specie a cărei principal păcat a fost sabotarea agriculturii. Întreaga populație, de la militari la copii, învățători, gospodine au primit mână liberă în decimarea acestor păsări.
Ornitologul Tso-hsin Cheng care a atras atenția că vrăbiile nu se hrănesc doar cu semințe ci și cu insecte, a primit ca pedeapsă curățarea toaletelor comune și șase luni de muncă ca păstor.
În lipsa vrăbiilor, numărul dăunătorilor a crescut iar recoltele au scăzut și mai mult. Printre altele, și această acțiunea a contribuit la gravitatea foametei care s-a instaurat în China și care a pricinuit moartea a 20 – 45 de milioane de oameni.

Vrabia de casă în România

Deși vrabia de casă este încă des întâlnită la noi, nici în România situația nu este prea roz. În cadrul programului Monitorizarea Păsărilor Comune, voluntarii adună date din 2006 despre cele mai comune specii, printre ele și vrabia. Acestea arată un declin a populației, la fel și la nivel european, deși descreșterea din anii 80, acum, a mai încetinit (vezi pe grafic).