A apărut mica monografie a țestoasei de apă europene, Emys orbicularis! Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului “Conservarea țestoasei de apă europene în Transilvania, România: bune practici în monitorizarea și managementul populațiilor mici de țestoase de apă europene și a habitatelor lor”, derulat de Asociația Ecouri Verzi (www.ecouriverzi.ro) și finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România prin programul MATRA KNIP. Cartea are 110 pagini, este structurată în 7 capitole principale, și prezintă date recente despre sistematica, descrierea, comportamentul, habitatele, amenințările, conservarea, managementul și întreținerea țestoasei de apă europeană. Sunt incluse un glosar de termeni și bibliografia. Publicația este ilustrată cu peste 150 de fotografii color! Informațiile cuprinse în lucrare vor ajuta în mare parte la realizarea unor planuri de management potrivite pentru această specie! Un extras în fomat electronic, care cuprinde capitolul „Descrierea speciei”, , poate fi descărcat de aici: http://www.keepandshare.com/doc/2908096/emys-orbicularis-extras-descriere-5-0-meg?da=y Publicația completă, în varianta tipărită, poate fi obținută printr-o contribuție de 30 lei pentru Asociația Ecouri Verzi. Studenții și elevii pot obține cartea pentru o contribuție de 25 lei. Sunt valabile posibilități de contribuții reduse dacă doriți mai multe exemplare. Răspundem prompt oricăror cereri sau întrebări dacă ne scrieți la office@ecouriverzi.ro sau sunați la 0745397655. Pentru mai multe detalii despre proiect, vizitați www.emys-ro.webs.com! „Țestoasa de apă europeană, Emys orbicularis este singura țestoasă de apă indigenă din România. Specia a fost considerată o prezență obișnuită a habitatelor umede până în prima parte a secolului XX. Mai târziu, distrugerea și fragmentarea “strategică” și mecanizată a acestora din anii ’50-’90, a dus la restrângerea distribuției speciei. În lipsa unei inventarieri la nivel național – atât în trecut cât și în prezent – nu avem date concrete asupra ratei de declin al țestoasei de apă în România, însă suntem conștienți că fenomenul continuă și azi. Pe baza informațiilor ultimelor cercetări faunistice din țară, reiese că situația acesteia se aseamănă în general cu situația țestoasei de apă în Europa. În regiunile dezvoltate, industriale, local este extinctă; unde apare, este rară și a ajuns în pragul extincției. În zonele puțin dezvoltate cu habitate seminaturale, specia prosperă, dar doar în tipurile de habitate preferate, în celelalte lipsind sau fiind rară. Țestoasa de apă europeană apare în Anexa II a Directivei europene 92/43/CEE și este considerată una dintre speciile a căror conservare necesită desemnarea de noi zone de protecție. Astfel desemnarea Ariilor Speciale de Conservare, constituite conform Directivei Habitate, va urmări conservarea unui anumit număr de populații reprezentative de țestoase de apă. Propunerea și desemnarea Siturilor de Importanță Comunitară se bazează pe criterii științifice. Cunoașterea ecologiei și distribuției speciei este de o importanță de necontestat în desemnarea, dar și în completarea și implementarea planurilor de management ale zonelor protejate. În ultimele decenii cunoștiințele legate de țestoasa de apă s-au înmulțit și s-au diversificat. Această lucrare are ca scop editarea acestor ultime informații despre specie. Situația critică a țestoasei de apă a fost recunoscută în majoritatea țărilor unde ea trăiește. În vasta distribuție a speciei, factorul principal de periclitare a fost și este impactul uman. Conform rezultatelor proiectelor locale sau regionale, naționale sau chiar internaționale, care au țintit protecția speciei în ultimii 20 ani, statutul precar al populațiilor se poate schimba pozitiv. Măsurile de protecție concrete ce au vizat direct țestoasa de apă și protecția activă a habitatelor ei a dus la stabilizarea populațiilor de țestoase de apă și chiar la creșterea numărului indivizilor. Impactul uman asupra țestoasei de apă și a habitatelor ei poate fi diminuat la un nivel acceptabil prin planificarea și luare unor măsuri, științific bazate, de prevenire dar și de îmbunătățire a situațiilor existente. Orice tip de proiecte de investiții care cauzează modificarea, fragmentarea și distrugerea habitatelor țestoasei de apă și care periclitează direct viața exemplarelor, trebuie reglementată indiferent că se desfășoară în ariile naturale protejate sau în afara lor, fiindcă specia în sine este o specie protejată. În cele mai multe cazuri factorii de decizie neglijează prezența țestoasei de apă sau în caz contrar nu iau deciziile care ar favoriza situația speciei. Un alt scop al acestei lucrări este de a prezenta celor interesați informațiile necesare și utilizabile în procesul de evaluare a impactului asupra țestoaselor de apă, dar și metodele și măsurile propice pentru a realiza o protecție efectivă a speciei. Astfel entitățile interesate primesc o sumă de informații ce va ușura planificarea în viitor a unor proiecte de dezvoltare care vor afecta într-un grad cât mai scăzut mediul de viață al țestoaselor de apă.”