Rezultatul studiului hrănirii păsărilor 

În cursul lunilor decembrie – ianuarie, Grupul Milvus a primit mai multe mesaje despre faptul că hrănitorile sunt mai puțin vizitate decât în anii anteriori. Pentru a afla mai multe despre acest fapt, am realizat un chestionar.

Rezultatele au confirmat fenomenul –  72,4 la sută din persoanele care hrănesc anual păsările au indicat o prezență mai slabă față de anii anteriori. Aproape jumătate din acest grup (39,6 la sută din toți respondenții) au spus că mult mai puține păsări au vizitat hrănitoarele. Un comentariu transmis asociației noastre prin chestionar spunea „este o scădere semnificativă a numărului de: pițigoi (de la 20-30 concomitent, la 5-10), cinteze (deși a fost un episod de ger, numărul lor a fost mult redus față de anii anteriori), vrăbii”.

Un alt participant la chestionar chiar și-a mutat hrănitoarele „am observat mai puține cinteze, florinți și nici un botgros – dar am modificat hrănitoarea – am pus în cinci locuri, unul chiar îndepărtat de casă”.

Alții respondenți au raportat că mâncarea nu se epuizează ca anii trecuți „în acest an a fost aglomerație doar în zilele cu zăpadă , consumul de semințe este considerabil redus ( încă nu am terminat un sac deși am în grădină patru hrănitori)”. O altă părere – „sunt aceleași specii, dar mai puține păsări. Vremea a fost mai caldă decât în alte ierni. Hrănitoarea necesită alimentare cam la jumătate față de anul trecut”.

8,6% din respondenții la chestionar au constatat că nicio pasăre nu a venit la mâncare. „Pur și simplu nu există nicio pasăre. Hrănitorul este intact. Anul trecut, de exemplu, erau 20-30 de păsări pe zi, mai ales ziua”.

În paralel, doar 5,2% dintre cei chestionați au observat mai mulți invitați și 22,4% au spus că a venit același număr de păsări ca în anii anteriori.

Au fost primite, în total 63 de răspunsuri din 17 județe. Cele mai multe răspunsuri au fost trimise din județele Mureș (21) și  București (8). Cu excepția a 7,9% dintre respondenți, cei chestionați hrănesc păsările cel puțin de doi ani. Adică, majoritatea au avut o bază de comparație față de anii anteriori. Majoritatea hrănesc animalele de trei până la cinci ani (23,8%), iar 15,9% mai mult de 20 de ani.

L-am întrebat pe colegul nostru Szilárd Daróczi despre cauzele fenomenului și ne-a confirmat că vremea caldă de la începutul iernii poate fi unul dintre motive, însă, ne-a asigurat că populațiile de păsări din speciile care vin la hrănitori sunt stabile „după cum știm speciile care vizitează în mod frecvent hrănitoarele sunt unele foarte comune, pițigoiul mare, pițigoiul albastru, vrabia de casă, mierla sau cinteza. Specii a căror populații, atât la nivel național, cât și european sunt în siguranță, fără niciun regres numeric.”

Mai mult, „este de remarcat faptul că iernile din nord sunt, de asemenea, mult mai calde, iar păsările vin mult mai târziu decât înainte. Păsările care cuibăresc acolo migrează către sud mai târziu decât în anii precedenți sau rămân fidele locurilor natale. Totodată este bine de știut că păsările detectează foarte repede orice schimbare a vremii, a fronturilor reci, chiar cu două-trei zile înainte de sosirea lor, fapt pentru care ele migrează în câteva zile chiar la câteva sute de kilometri distanță, și aceasta ar putea fi o explicație pentru păsările dispărute de la hrănitori în această iarnă.”

Schimbările climatice au impact în multe domenii ale vieții noastre de zi cu zi. Sistemul naturii este perturbat fundamental de acest fenomen, iar lipsa păsărilor de la hrănitori, probabil, are la bază această cauză. Cert este că pe noi ne-a văduvit de un spectacol de culori.

 

Lăsați un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi publicată.Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.