Recensământul Internațional al Păsărilor de Apă, ianuarie 2022

În perioada 10-31 ianuarie a avut loc la nivel național recensământul păsărilor de apă (cunoscut participanților sub denumirea Midwinter Count). Evenimentul este organizat la nivel internațional de către Wetlands International, iar în România este coordonat de către Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupul Milvus.

În prima parte a perioadei, vremea relativ caldă a făcut ca o mare parte din bazinele acvatice înghețate în mod normal, să fie dezghețate. Acest fapt a dus la o dispersie mai mare a efectivelor speciilor acvatice. Spre sfârșitul perioadei, valul de frig, care a sosit, a înghețat majoritatea bazinelor acvatice, cu excepția apelor curgătoare.

La eveniment au participat în total 201 observatori, care au acoperit la nivel național 494 de locații. În total au fost numărate 826495 de păsări, dintre care 733834 de exemplare (88,8 % din total) aparțin speciilor acvatice, care sunt ținta acestui recensământ anual. Au fost identificate 172 de specii, dintre care 80 (46,5 %) sunt specii acvatice, dependente de zonele umede.

Spre deosebire de anul precedent, recensământul de anul acesta s-a bazat complet pe voluntari (alături de care au colectat date și angajați ai celor două organizații). Este îmbucurător faptul că prin implicarea voluntară a observatorilor s-au obținut rezultate care au depășit ca amploare pe cele înregistrate anul trecut, când acoperirea s-a făcut prin finanțare în cadrul unui proiect național.

Dintre speciile acvatice, cele mai numeroase efective au aparținut următoarelor specii (numărul din paranteză arată poziția de anul trecut din Top 10):

  1. rață mare (Anas platyrhynchos) – 211541 (1)
  2. lișiță (Fulica atra) – 99620 (2)
  3. gârliță mare (Anser albifrons) – 76891 (3)
  4. pescăruși mari (Larus cachinnans/michahellis) – 58982 (nu a fost în 2021 în primele 10 specii)
  5. pescăruș râzător (Chroicocephalus  ridibundus) – 45910 (nu a fost în 2021 în primele 10 specii)
  6. cormoran mare (Phalacrocorax carbo) – 40365 (5)
  7. rață mică (Anas crecca) – 25966 (4)
  8. rață cu cap castaniu (Aythya ferina) – 24119 (6)
  9. rață moțată (Aythya fuligula) – 20746 (7)
  10. gâscă de vară (Anser anser) – 18310 (10)

Dintre speciile ne-acvatice, cele mai numeroase efective au aparținut următoarelor specii:

  1. cioară de semănătură (Corvus frugilegus) – 19731
  2. graur (Sturnus vulgaris) – 14263
  3. porumbel gulerat (Columba palumbus) – 10931
  4. stăncuță (Corvus monedula) – 9150
  5. porumbel domestic (Columba livia f. domestica) – 7895
  6. coțofană (Pica pica) – 3080
  7. sticlete (Carduelis carduelis) – 2873
  8. cioară grivă (Corvus corone cornix) – 2624
  9. vrabie de câmp (Passer montanus) – 2564
  10. vrabie de casă (Passer domesticus) – 1464

În cadrul recensământului au fost observate și câteva specii cu apariție rară sau sporadică la noi, sau altele, care pot fi considerate a fi interesante: corcodel de iarnă (Podiceps auritus – 18 ex.), lebădă mică (Cygnus columbianus – 840 ex.), gâscă egipteană (Alopochen aegyptiacus – 1 ex.), gâscă de semănătură de tundră (Anser fabalis rossicus – 17 ex.), rață catifelată (Melanitta fusca – 19 ex.), rață neagră (Melanitta nigra – 4 ex.), rață de ghețuri (Clangula hyemalis – 5 ex.), pescăruș argintiu (Larus argentatus – 1 ex.), pescăruș asiatic (Ichthyaetus ichthyaetus – 252 ex.), păscăruș negru (Larus marinus – 2 ex.) și flaming (Phoenicopterus roseus – 3 ex.). Dintre speciile ne-acvatice, menționăm fâsa de stâncă (Anthus petrosus), inărița (Acanthis flammea), acvila de câmp (Aquila heliaca), acvila țipătoare mare (Clanga clanga) și șoimul dunărean (Falco cherrug).

Dintre speciile de interes conservativ ridicat, identificate în cadrul acestui recensământ, amintim gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis – 624 ex.) și pelicanul creț (Pelecanus crispus – 1433 ex.).

Dorim să le mulțumim și prin această cale tuturor participanților pentru colectarea datelor!

Localizarea observațiilor la Recensământul Internațional al Păsărilor de Apă în 2022

Dă-i un răspuns lui Daróczi J. Szilárd Anulează răspunsul

This Post Has 3 Comments

  1. Daróczi J. Szilárd

    Bună ziua!
    În legătură co cormoranii este mai bine dacă ne bazăm pe suport științific nu pe impresia personală. Activitățile noastre urmăresc de peste două decenii (pe lângă alte specii) și situația păsărilor acvatice, între care, în mod mijlocit și a cormoranului mare. Dorim să vă informăm, că din datele noastre multianuale, efectuate cu scop de monitoring, pe baza unor metode standard (aceleași locuri în fiecare an, în același perioadă etc.), nu arată creștere populațională a cormoranului! Anual efectuăm recensământ, în cadrul căruia sunt acoperite toate zonele acvatice importante din țară. Acesta are loc în perioada iernii, când păsările sunt cel mai mult aglomerate. Aceste observații sunt completat și în afara perioadei de iarnă, cu observații regulate la eleșteie și unele tronsoane din multe zone ale țării. Datele ne arată, că numărul cormoranilor nu este deloc în creștere, dimportrivă, se poate remarca o ușoară scădere în ultimii 6-7 ani. Astea sunt date regulate, evaluate și nu impresii, deci datele culese pe bază științifică, conform unor metodologii. Acesta este mult mai relevantă decât un simplu „așa simt” sau „așa mi se pare”. Remarcăm deci faptul, că față de anii 2010-2015, numărul cormoranilor NU a crescut ci a scăzut atât la nivelul județului Mureș cât majoritar, și la nivel de țară. Este bine de știut faptul, că specia nu este una comună la noi în ceea ce privește cuibăritul lui, în România, în afara deltei Dunării, fiind cunoscute doar 23 colonii răzlețe, cu număr mic de perechi (până la câteva zeci!). Cormoranul mare lipsește ca specie cuibăritoare din Transilvania (în ultimii ani o colonie de 6 perechi s-a stabilit în jud. BV, dar până acum nu a avut succes de cuibărit). De asemenea, coloniile de odinioară din Câmpia de Vest (inclus Banatul) au dispărut în ultimii 15-20 ani! Stolurile care se pot observa iarna, sunt compuse pe lângă o parte a efectivelor de la noi, din păsări de origine nordică, ex. Baltică (conform exemplarelor inelate găsite la noi din Polonia și Estonia), care cel mult în luna martie părăsesc țara noastră și migrează înapoi spre cartierele de reproducere. În ceea ce privește specia, da este una ichtiofagă, care consumă pește. Însă de aici până la fac ravagii, este cale lungă. Doar bazat pe o logică simplă: dacă într-o zonă sunt mulți cormorani, care poposesc timp îndelungat, înseamnă, că acea apă este bogată în pește, altfel păsările nu ar sta acolo și s-ar răsfira. Dacă este multă pește (în cazul râurilor sau bălților naturale), acela este un indicator, că apele sunt cât decât în stare bună, încât dispun de populații mari de pește … și concomitent suportă și păsări ichtiofage. În consecință, nu avem de ce să facem griji. Din fericire foarte mulți pescari profesioniști sunt de părere, că scăderea populațiilor de pești NU se datorează cormoranilor, ci lucrărilor hidrotechnice, excavarea balastului din albie, tractări de bușteni peste ape curgătoare, deversări de poluanți și braconaj necontrolat! Acești factori produc pagube zilnice și de decenii în fauna piscicolă autohtonă. Tot unii pescari profesioniști afirmă, că peștii s-au împuținat acum, cu 30 de ani în urmă și tot scad, de pe vremuri, când cormoranii încă nu erau subiect de discuție. Această afirmație este susținută și de revistele de pescuit sportiv a vremurilor (anii ’70, începutul anilor ’80). În legătură cu decimarea peștilor și așa zisul pericol uriaș care provoacă cormoranii, vă pot spune un exemplu. În mai toate ariile Natura 2000, care sunt și ferme piscicole, am avut ocazia de nenumărate ori să auzim cum administratorii se plâng despre paguba produsă de cormorani. În unul dintre cazuri, asociația noastră a decis să întindă o mână de ajutor fermei piscicole, informând depune un proiect de compensare a pagubelor piscicole. Șansa era dată, aștepta să fie depusă proiecte pentru finanțare. Am decis că dacă se depune proiectul (noi vom ajuta în acest sens) și se câștigă, să investigăm zona cu o regularitate mare, să evaluăm numărul păsărilor/zi/pește mediu consumat pe individ și să facem un calcul, în urma căruia să întocmim actul pentru compensare pagubelor. Administratorii zicând că nu vor să lucreze cu atâta hârtii, mai bine renunță la compensare. Putem pune întrebarea: dacă într-adevăr este așa de semnificativă paguba cormoranilor, de ce nu apelăm la un proiect simplu, care ne oferă recompensă financiară deloc neglijabilă? Răspunsul este destul de simplu: fiindcă este mai ușor să te plângi în loc să iei măsuri și să beneficiezi de oportunitățile date. Și că problema nu este chiar așa de mare încât este de de umflată doar de dragul acestei teme, a cormoranului, care încă este la modă în forma unei isterii mediatice fără nici un suport, și total nefondată. Ca o întrebare de încheiere, cei care susțin, că cormoranii fac pagube însemnate, cum argumentează în mod solid această afirmație? Cum argumentați că cormoranii „domină”? Ce înseamnă domină? Față de ce domină? Față de capacitatea de suport a unei arii, râu, baltă? Asta trebuie dovedit pe baze științifice solide, nu pe impresii subiective. Cum argumentați cu date concrete decimarea numărului de pești în așa fel încât să reiese incontestabil, că populația de pești este afectată? Nu numără nimeni peștii înaintea sosirii și după plecarea cormoranilor și nu face studii de natalitate/mortalitate/dispersie/cauze de diminuare a populaților de pești de pe un tronson de râu de ex. În lipsa acestora, doar ni se pare că sunt multe păsări, care nu înseamnă nimic, doar apreciere personală. Ce înseamnă multe? 30? poate 70? sau peste 100? Și mulți cormorani sunt raportat la ce? La secțiune de râu sau …? Este indicat să recurgem la afirmații doar în cazurile în care putem să ne raportăm la ceva exact. Și să nu neglâjăm datele acumulate conform unor numărători standard, efectuate în acest sens, care ne duc cu o acuratețe mult mai mare de realitate decât impresia noastră personală, care nu este deloc o apropiere obiectivă.

  2. Suditu Fănică

    Bună ziua ! Îmi pare rău să spun , dar numărul cormoranilor mari , domină net , toate râurile din România ! Consider că, nu se vrea a vedea și a decima această specie invazivă și distrugătoare a pisculturii românești ! E o cruntă delăsare si nepăsare , conștientă ! Ne vom trezi prea târziu … păcat !

  3. Suciu ioan

    Mă bucur că reușiți să numărați păsările de apă, dar faptul că unele ( cormoranul mare ) au migrat și în zone unde găsesc hrană fără a fi ” deranjate ” de vânători că în alte țări ,au produs mari pagube piscicole nu numai în lacuri dar și în rîurile noastre , chiar așa de puțin vă pasă de fauna piscicolă ?