Prin prezenta ne manifestăm maxima îngrijorare față de planurile Ministerului Apelor și Pădurilor de a combate pesta porcină africană (PPA)

și dorim să atragem atenția asupra dezastrului ecologic care ar deriva din implementarea măsurilor propuse, care vin în contradicție cu Strategia UE (https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/animals/docs/ad_control-measures_asf_wrk-doc-sante-2015-7113.pdf) cu privire la combaterea PPA, cu recomandările și studiile științifice ale Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară, și nu în ultimul rând cu Directivele Păsări și Habitate ale CE.

Considerăm că măsurile propuse prin Strategia UE, la care ar trebui să adere toate statele membre, sunt potrivite pentru eradicarea virusului PPA și ar trebui aplicate de Statul Român prin autoritățile competente. Aceste măsuri țin seama și sunt în conformitate cu recomandările Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară (citește AICI și AICI), bazate pe studii și observații științifice făcute de-a lungul timpului în țările din Europa care s-au confruntat cu virusul PPA.

Orice altă măsură extremă, cum ar fi recoltarea tuturor ”prădătorilor cu păr și pene”, este abuzivă și trebuie condamnată, neavând nicio susținere științifică, decât a intereselor anumitor grupuri organizate. Virusul PPA se transmite doar între suine, prin contact direct între indivizii bolnavi și cei sănătoși, respectiv prin contactul direct al mistreților sau porcilor sănătoși cu părți ale cadavrelor animalelor infestate, țesuturi, sânge, etc. Singurele animale care s-a demonstrat că reprezintă un vector și un factor de risc pentru transmiterea virusului sunt anumite specii de căpușe.

Astfel că rolul prădătorilor și în special al carnivorelor mari în eradicarea PPA este unul major prin funcția lor sanitară și trebuie ținut cont de el în lupta împotriva virusului.

Aprobarea Ordinului propus ar fi o greșeală imensă și un pas mare înapoi în eradicarea PPA, precum și o tragedie ecologică majoră cu implicații pe toate planurile, inclusiv la nivel socio-economic.

Având în vedere cele menționate mai sus, solicităm retragerea Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor aflat în dezbatere publică, precum și revizuirea Planului Suplimentar de Măsuri pentru Combaterea Pestei Porcine Africane în România întocmit în baza dispozițiilor prim-ministrului Guvernului României, care prevede inclusiv măsurile din Ordin.

Solicităm aplicarea măsurilor recomandate de CE prin Strategia UE cu privire la combaterea PPA, pe care le enumerăm în continuare:

În primul rând, Strategia UE cu privire la combaterea PPA prevede pentru zonele noi infestate cu virusul PPA:

1. Interzicerea totală a vânării mistreților,
2. Restricționarea accesului în zonele infestate,

• Instruirea vânătorilor în vederea reducerii probabilității diseminării mai departe a virusului în mediu și în afara zonei infestate,

1. Patrulare activă pentru găsirea carcaselor de mistreț (de către personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive,
2. Amplasarea de containere pentru depozitarea carcaselor de mistreț în fiecare fond de vânătoare sau cel puțin în interiorul zonei infestate dacă nu există o altă posibilitate. În fiecare zonă de depozitare trebuie să fie disponibile mijloace de curățare și dezinfecție,
3. Măsuri de biosecuritate în fondurile de vânătoare aplicate tuturor persoanelor care manipulează carcase de mistreț (de exemplu, evitarea posibilei contaminări a autovehiculelor, curților și caselor).

• Testarea tuturor carcaselor de mistreț,
• Verificarea măsurilor de biosecuritate în toate fermele de porci din zona infestată.

Strategia prevede măsuri diferențiate pentru zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de 2-3, respectiv 4-5 luni, după cum urmează:

• În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de de 2-3 luni:

1. Recoltarea de mistreți de către vânători bine instruiți. Fără eviscerare. Mistreții împușcați trebuie puși în saci de plastic pentru a minimiza riscul diseminării fluidelor animalelor.
2. Măsuri de biosecuritate (gestionarii fondurilor de vânătoare iau toate măsurile de biosecuritate impuse de autoritatea competentă),

• Toții mistreții împușcați se predau.

1. Patrulare activă pentru găsirea carcaselor (cu personal instruit) în vederea reintroducerii supravegherii pasive,
2. Fără vânătoare la goană,
3. Restricție totală la hrănire (inclusiv nade),

• Testarea tuturor carcaselor și a mistreților împușcați.
• În zonele care au fost infestate, dar în care nu s-a mai semnalat prezența PPA timp de 4-5 luni (incluzând o perioadă completă de vară):

1. Recoltarea de mistreți de către vânători bine instruiți, cu consum LOCAL al cărnii după ce a fost prealabil testată,
2. Aplicarea de măsuri minime de biosecuritate în rândul vânătorilor,

• Fără vânătoare la goană,

1. Restricție totală la hrănire (inclusiv nade),
2. Testarea tuturor carcaselor și a mistreților împușcați.

Strategia mai face referire la importanța stopării hrănirii complementare, inclusiv pentru alte specii de animale dacă hrana ar putea fi atractivă pentru mistreți. Inclusiv în afara zonelor infestate, unde cantitatea totală admisă de nadă nu trebuie să depășească 10 kg/km²/ lună.