Mâna distrugătoare a omului

Pârjol. O liniște nefirească și o culoare neagră de smoală. Adineauri verde, acum scrum!
Cam așa poți descrie peisajele dezolante pe care le întâlnești la tot pasul când vine primăvara. În gândirea populară aceste arderi ar aduce numai beneficii, de la eliminarea plantelor invadatoare la întărirea solului. Dar, realitatea este că nimic din toate astea nu se întâmplă. Doar un măcel al animalelor care trăiesc în acel areal, o deteriorare în timp a materialului organic care conferă fertilitate solului, o eroziune accentuată. Și mai mult decât atât, arderile sunt ilegale.
Contrar tuturor recomandărilor venite din partea autorităților și a specialiștilor, situația din teren este dezastruoasă. Biologii Grupului Milvus, la ieșirile de monitorizare în siturile Natura 2000 de-a lungul râului Mureș, au găsit o situație tristă. Malurile râului din apropierea terenurilor agricole din zone precum Periș și Voivodeni sunt arse, practic eliminând flora și fauna sălbatică. De ce? Ne întrebăm și noi!

Condamnăm această conduită și îndemnăm agricultorii la o mai bună reflecție asupra efectelor pe care aceste arderi le pot avea asupra naturii. Mai jos, biologii Grupului Milvus au pregătit, succint, o serie de motive clare pentru care NU este permisă arderea terenurilor:

  • materialele organice arse nu mai pot contribui la formarea humusului (materialul organic care conferă fertilitate solului),
  • vegetația eliminată nu mai poate contribui la fixarea solului, se accentuează eroziunea de sol,
  • vegetația eliminată nu mai poate absorbi cantitățile de apă în timpul precipitațiilor mari,
  • vegetația eliminată nu mai evaporează cantitățile de apă absorbite, astfel că rezultatul acestor fenomene este că suprafețele se usucă
  • suprafețele de sol nud nou create favorizează foarte mult răspândirea speciilor de plante invazive alohtone, care înlocuiesc vegetația naturală autohtonă
  • cenușa rezultată în urma incendierilor NU contribuie la fertilitatea solului, încât materialele organice se elimină sub forma gazelor, și nu sunt supuse procesului de mineralizare din sol (proces care rezultă în materiale anorganice bune pentru absorpția plantelor),
  • incendierea necontrolată reprezintă un risc foarte mare de răspândire a focului pe terenurile adiacente, mai ales în sezoane secetoase.

Grupul Milvus a depus sesizări către Comisariatele județene ale Gărzilor de Mediu cu privire la acest lucru, evident documentând fiecare situație în parte. În unele cazuri, aceste aspecte au fost semnalate chiar autorităților judiciare pentru începerea unor anchete.
Dacă această situație vă deranjează, vă recomandăm să dați dovadă de spirit civic față de natură și să sesizați și voi aceste cazuri prin sesizările online către Garda de Mediu.
Nu dați foc terenurilor, deși pare că e o cale ușoară de a scăpa de buruieni, în câțiva ani se
vor înmulți de pe un sol mai sărac!
Toți suntem responsabili de mediul înconjurător!

Lăsați un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fii publicată.Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.