Potrivit unui raport emis recent și semnat de 50 de biologi și experți în climă, efectele negative ale schimbărilor climatice nu pot fi combătute fără protejarea biodiversității.

Schimbarea treptată a climei și declinul fără precedent al biodiversității pun în pericol viața și bunăstarea oamenilor din întreaga lume. Ambele efecte sunt provocate de noi, și ambele stimulându-se reciproc, exacerbează situația deja critică în care suntem. Viața sălbatică nu se poate adapta la schimbările climatice bruște, iar pierderea biodiversității accelerează și mai mult schimbările climatice.

Cercetătorii avertizează că măsurile întreprinse numai pentru combaterea schimbărilor climatice sunt dăunătoare în mod direct și indirect naturii. Cu toate acestea, există soluții care pot contribui semnificativ la atenuarea ambilor factori.

Crearea unui viitor sustenabil pentru oameni este o măsură realizabilă, dar acesta necesită o reducere rapidă și ambițioasă a emisiilor de carbon. În acest scop, cercetătorii au formulat o listă cu cei mai importanți pași de parcurs:

• Încetarea degradării habitatelor bogate în specii și a distrugerii ecosistemelor care acumulează carbon. Stoparea defrișărilor și a degradării pădurilor poate reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 0,4 – 5,8 gigatone pe an.
• Restaurarea ecosistemelor bogate în specii și sechestratoare de carbon. Restaurarea habitatelor este cea mai rapidă și mai ieftină soluție bazată pe natură, menită să atenueze acele efecte ale schimbărilor climatice pe care începem să le resimțim, astăzi, din ce în ce mai puternic. Asigurarea habitatelor adecvate crește reziliența faunei sălbatice la efectele schimbărilor climatice oferind astfel beneficii directe oamenilor. Printre aceste efecte enumerăm protecția împotriva inundațiilor, asigurarea accesului la apă, reducerea eroziunii solului sau asigurarea polenizării.
• Introducerea la scară largă a practicilor agricole și forestiere durabile. Speciile cultivate trebuie diversificate, iar cultivarea lor trebuie completată cu introducerea tehnologiilor agroforestiere. Gestionarea terenurilor arabile și a pajiștilor trebuie regândită complet, acordând o atenție deosebită protejării solul sau reducerii utilizării îngrășămintelor sintetice. Prin aceste măsuri se estimează o reducere a emisiilor de carbon de 3 – 6 gigatone.
• Creșterea proporției rezervațiilor naturale astfel încât acestea să acopere peste 30 – 50% din suprafața Pământului. Activitățile de conservarea naturii și de protecție a climei trebuie să fie mai bine direcționate și eficientizate. Doar mai puțin de jumătate din ariile protejate actuale, desemnate pe plan global (15% din suprafața terestră, 7,5% din suprafața acvatică a planetei), beneficiază de o gospodărire adecvată. Doar ariile protejate bine gestionate pot contribui eficient la atenuarea și combaterea efectelor schimbărilor climatice.
• Pe lângă creșterea suprafețelor ariilor protejate și eficientizarea gestionării acestora, asigurarea interconectivității acestora este esențială. Aceste coridoare verzi sunt esențiale pentru asigurarea căilor de migrație a speciilor care încearcă să se adapteze la un climat în schimbare, și astfel putând încetini pierderea biodiversității.
• Eliminarea subvenționării activităților care dăunează biodiversitatea. Există o paletă largă de subvenții pentru exploatarea forestieră, utilizarea de îngrășăminte sintetice în agricultură sau pentru pescuitul maritim. Aceste activități contribuie la eliberarea unor cantități uriașe de carbon în atmosferă. Dacă aceste activități cu efect negativ asupra climei și a biodiversității sunt subvenționate, optimizarea lor și schimbarea comportamentului consumatorilor devine mult mai dificilă. Eliminarea subvențiilor poate, de asemenea, reduce supraexploatarea, o necesitate esențială pentru atenuarea schimbărilor climatice.
• Schimbarea obiceiurilor individuale ale consumatorilor este de o importanță deosebită. Pe lângă eliminarea deșeurilor și a poluării, schimbarea dietei prin creșterea proporției de substanțe nutritive derivate din plante poate economisi cantități enorme de emisii, în special în țările bogate. (notă: România este una dintre țările bogate în acest context).

Legătura între pierderea biodiversității și schimbările climatice este bine dovedite. Ambele sunt declanșate de activitatea umană și se întăresc reciproc. Nu vom putea rezolva nici una dintre aceste probleme fără să ne concentrăm și pe cealaltă, trebuie să le tratăm împreună, paralel. Cu toate acestea, directivele anterioare au abordat cele două fenomene în mod independent deși o analiză comună a celor două oferă oportunitatea de a ne atinge obiectivele globale de atenuare a efectelor în ambele direcții.

În ultimii ani au fost implementate multe activități de protecție a climei care au luat în considerare doar sechestrarea carbonului sau reducerea emisiilor. Multe dintre acestea activități au fost dăunătoare biodiversității, efectul net în multe cazuri fiind negativ din punctul de vedere al protecției climei. Cercetătorii au identificat și aceste activități, printre care cele mai dăunătoare sunt:

• Plantarea culturilor energetice. Plantarea în monocultură a acestor plante este în detrimentul ecosistemelor. Aceste plantații reduc suprafața habitatelor esențiale din punctul de vedere al protecției climei, dar și al celor utilizabile pentru alte nevoi ale oamenilor.
• Plantarea arborilor (în special a speciilor non-native) în zone în care nu existau păduri în trecut. Deși plantarea de arbori poate contribui la reduceri momentane ale concentrațiilor de dioxid de carbon în atmosferă, acțiunile sunt adesea foarte dăunătoare biodiversității, și prin urmare, indirect, nu contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. În plus, exclude posibilitatea utilizării terenului în alte scopuri de către populația locală.
• Creșterea capacității de irigare duce adesea la conflicte legate de apă, la construcția barajelor și la degradarea solului prin salinizare. Adaptarea agriculturii la secetă și la condiții meteorologice extreme ar trebui abordată prin măsuri agrotehnice de retenție a apei.

Raportul subliniază că orice măsură care adoptă o abordare restrânsă a atenuării schimbărilor climatice trebuie reexaminată, împreună cu dezavantajele și avantajele sale. De exemplu, trebuie reconsiderată utilitatea surselor de energie regenerabile care măresc activitățile miniere (de exemplu, cobalt sau litiu pentru baterii) sau necesită o utilizare imensă a terenului (de exemplu, instalarea unui parc solar pe pajiști).

Autorii subliniază că, deși natura oferă modalități eficiente de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, aceste soluții pot fi eficiente numai dacă le combinăm cu reducerea drastică a gazelor cu efect de seră de origină antropică. „Habitatele terestre și oceanele absorb deja 50% din emisiile umane de carbon, dar natura nu poate face totul. Este necesară o schimbare socială și economică pentru stabilizarea climei și stoparea pierderii biodiversității. Pentru un viitor durabil, ambele probleme trebuie abordate împreună”, a declarat Ana María Hernández Salgar, președintele IPBES.

Raportul este rezultatul unui grup de lucru compus de experții selectați de către un comitet format din membri a două organisme ONU, Platforma Interguvernamentală pentru Biodiversitate și Servicii Ecosistemice (IPBES) și Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). Acest eveniment reprezintă o primă cooperare între cele două organisme interguvernamentale.

Propunerile prezentate în raport sunt foarte importante pentru abordarea eficientă a problemelor evidențiate în noul raport al IPCC privind clima, catalogând situația climatică a Pământului drept cod roșu.