Ce este Rețeaua Natura 2000?

Natura 2000 reprezintă cel mai important instrument pentru oprirea declinului biodiversității europene. Oferă șanse pentru dezvoltarea rurală în armonie cu natura, deoarece fără susținerea comunităților locale, protecția naturii este imposibilă. Biodiversitatea actuală a continentului se datorează mai ales relației dintre om și natură, al modului de gospodărire tradițională a pădurilor, a terenurilor agricole, modului de gestionare a fondului cinegetic, de creșterea animalelor domestice și al turismului.

Rețeaua Natura 2000 reprezintă cea mai mare rețea de arii protejate din lume, acoperind peste 18% din suprafața terestră a celor 28 de state din Uniunea Europeană.

 

Se compune din două tipuri de arii protejate:

• Situri de importanță comunitară, SCI (Sites of Community Importance) care sunt desemnate pentru protecția habitatelor naturale (există aproximativ 231 de tipuri de habitate) și pentru protecția diferitelor specii (există peste 800 de specii prioritare). Aceste situri sunt protejate de legislația Comisiei Europene denumită Directiva Habitate.
• Arii de protecție specială avifaunistică, SPA (Special Protection Areas) desemnate pentru protecția a mai mult de 200 de specii de păsări; arii protejate de legislația UE în vigoare, adică Directiva Păsări.

Aceste situri formează împreună rețeaua Natura 2000,. Ambele directive cer fiecărui stat membru desemnarea de situri – SCI-uri pentru Directiva Habitate, respectiv SPA-uri pentru Directiva Păsări.

 

De ce este Grupul Milvus interesat de această rețea?

Protecția naturii trebuie să se bazeze pe o fundamentare științifică, acolo unde este nevoie de ele și nu acolo unde „nu deranjează multă lume”. Rețeaua Natura 2000 – în teorie – se bazează pe același principii.

Care sunt avantajele față de ariile protejate „clasice”?

Desemnarea este realizată DOAR pe date științifice pentru anumite tipuri de habitate și/sau specii rare. Aceste arii Natura 2000 acoperă și alte zone importante neacoperite aproape deloc de ariile protejate clasice (Parcurile Naționale, etc), de ex.: pajiștile extinse din zona sterpică a Bărăganului, lunca râurilor. Considerate situri de importanță comunitară, încălcarea legislației dă posibilitatea reclamării incidentelor Comisiei Europene.

Care erau/sunt problemele legate de Natura 2000 și de desemnarea siturilor?

Protecția naturii din România a avut numai de câștigat prin implementarea celor două directive. Fără UE, probabil în acest moment am avea mai puțin de 10% acoperire cu arii protejate. Sistemul de desemnare a rețelei a fost anevoios și nu neapărat cu rezultatele dorite, însă viziunea Coalițeiei Natura 2000 este de a desemna o rețea care să oglindească cât mai mult cunoștiintele actuale (deloc suficiente) despre habitate si specii.Totuși, rețeaua care a rezultat – cu toate lacunele ei – este o bază foarte importantă pe care se poate construi.

Ce am făcut noi pentru siturile Natura 2000:

 

Situri declarate pe baza Directivei Păsări:

  • 2006 – 2007 – am realizat documentația pentru 50 de situri alese pe baza Directivei Păsări (aproximativ 10% din suprafața țării) dintre care 31 au fost preluate de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) – instituție abilitată să elaboreze lista de situri Natura 2000. Grupul de Lucru Păsări a Coaliției Natura 2000 din România a propus în total 107 de SPA-uri – acoperind aprox. 15% din suprafața țării – dintre care în total 56 au fost preluate de INCDDD.
    (Nagyon kellene egy terkep)
  • Am participat activ și în cea de a doua fază de propuneri de SPA-uri. Deoarece Uniunea Europeană a considerat că România nu a declarat suficiente situri care să asigure protecția speciilor de păsări pe termen lung, lista a fost revizuită. Astfel, au fost incluse numeroase situri care nu au fost acceptate în prima fază de desemnare. Grupul Milvus a propus și situri noi respectiv extinderea suprafeței inițiale la cele existente. La baza acestor propuneri au stat datele colectate în perioada 2007-2011.
    (Ide is terkep – talan Nagy Attila tud majd ilyent csinalni)

Situri declarate pe baza Directivei Habitate:

    • Am participat la primul Seminar Biogeografic (2008) în care Coaliția Natura 2000 (din 3 reprezentanți, 2 de la Grupul Milvus) a prezentat Comisiei Europene lacunele din prima rundă de desemnare. Rezultatul conferinței a fost obligația României de a desemna situri pentru multe specii și habitate (megkeresem a dokumentumot, lehessen linkelni).
    • În perioada 2008 – 2011, cu resurse financiare limitate și multă muncă de voluntariat, am reușit să adunăm date exacte despre distribuția multor specii și habitate. Colegii noștrii au parcurs 4000 km de-a lungul râurilor majore din România, adunând date despre habitate ripariene, specii de amfibieni, vidră, etc. Din aceste date, am realizat propuneri de noi situri, în total un număr de 397, pe care le-am prezentat Ministerului Mediului, afișate de atunci pe pagina http://www.natura2000proposals.ro/

Lăsați un comentariu