Redactat de: Attila Marton

Majoritatea păsărilor migratoare străbat Europa folosind două culoare principale de migrație: culoarul Est-Atlantic este folosit de păsările din Estul Canadei, Groenlanda și Europa de vest, care trec în Africa prin strâmtoarea Gibraltar, iar culoarul Pontic-Mediterranean adună păsările din Europa Centrală și de Est, respectiv din partea vestică a Asiei. Păsările cântătoare evită zborul deasupra suprafețelor mari de apă, astfel ocolesc Marea Neagră, trecând și prin România. Grindul Chituc este un grind nisipos de tip lagunar-maritim situat la sud de Delta Dunării, între lacul Sinoe și mare, și este una din ultimele segmente de plajă sălbatică de pe teritoriul țării. Datorită orientării NE-SV și a poziționării între două suprafețe mari de apă, grindul funcționează ca o pâlnie în ceea ce privește migrația păsărilor cântătoare, dar și pentru alte specii migratoare. Statutului de zonă cu protecție integrală în cadrul Rezervației Biosferei Deltei Dunării scutește acest loc de impactul uman, și permite păsărilor să se hrănească și să se odihnească nederanjate pe toată perioada migrației.

După o absență de 17 ani, Grupul Milvus organizează în fiecare toamnă începând din 2014 pe Grindul Chituc o tabără de cercetare a migrației acestor păsări. Activitatea de inelare se desfășoară de-a lungul a 14-17 săptămâni, de la mijlocul lunii iulie până la începutul lui noiembrie. Plasele ornitologice au o lungime totală de 370 m, și sunt amplasate în trei tipuri de habitate: stuf (180 m), arbuști (110 m) și habitat semi-deschis (80 m). Unele dintre aceste plase au fost adăugate în ultimii doi ani, dar prin aplicarea câtorva metode de corecție (ex. corectare la lungimea totală de plase), se pot compara datele adunate în ani diferiți în ciuda acestui impediment.

Rezultatele taberei din 2019
Activitatea de inelare din 2019 s-a derulat pe o perioadă de 99 de zile, între 21 iulie și 26 octombrie. În acest interval, echipele formate din cei 11 inelatori și 89 de voluntari, au marcat cu inele ornitologice 19.927 exemplare de păsări, ceea ce reprezintă un record absolut pentru tabără și pentru România. Cele mai multe exemplare inelate din istoria taberei au fost marcate în săptămâna 13-19 octombrie 2019 (4.231 exemplare), iar noul record de păsări inelate într-o singură zi este de 876 exemplare (20 octombrie 2019).

Din cele 112 specii inelate în 2019, cele mai abundente cinci specii au fost măcăleandrul (Erithacus rubecula, 2.796 exemplare), pițigoiul albastru (Cyanistes caeruleus, 2.696 exemplare), muscarul mic (Ficedula parva, 2.115 exemplare), lăcarul mic (Acrocephalus schoenobaenus, 1.684 exemplare) și pițigoiul de stuf (Panurus biarmicus, 1.072 exemplare). Două specii inelate în ultimele două săptămâni ale taberei sunt considerate rarități naționale: măcăleandrul albastru (Tarsiger cyanurus, a 3-a observație națională) și pitulicea cu târtița galbenă (Phylloscopus proregulus). Un alt exemplar de pitulice cu târtiță galbenă a fost observat în apropierea taberei, nefiind capturată ulterior.

În ceea ce privește recapturările internaționale ale taberei, trecem în revistă un exemplar adult de presură de stuf (Emberiza schoeniclus) inelat în Grecia în 1 noiembrie 2018 și recapturat în tabără în 5 septembrie 2019, și un lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus) inelat de noi în 17 august 2019 și recapturat la Durankulak, Bulgaria în 7 septembrie. Pe scară națională, colegii inelatori de la Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea au recapturat în 13 octombrie un pițigoi albastru inelat de noi cu două zile mai devreme. La rândul nostru, am recapturat în 19 octombrie un pițigoi albastru inelat de colegii de la Agigea în data de 15 octombrie.

Dintre recapturările locale din acest an, menționăm un pietruș (Arenaria interpres) inelat în august 2014 și fotografiat lângă tabără în 9 august 2019; un nisipar (Calidris alba) inelat în septembrie 2016 și o presură de stuf (Emberiza schoeniclus) inelată în iulie 2015.

Rezultatele taberei din ultimii 6 ani
În cele 593 de zile de activitate, am inelat în total 85.556 de exemplare a 161 de specii, cele mai abundente specii fiind prezentate în Fig. 4. Cea mai emblematică specie a taberei este în continuare muscarul mic (Ficedula parva), deoarece, pe lângă faptul că este cea mai abundentă specie a taberei noastre, nicăieri nu se inelează atât de multe exemplare ca pe Grindul Chituc.

Deoarece numărul de zile de inelare și lungimea totală a plaselor ornitologice folosite variază între 2014 și 2019, în Fig. 5a prezentăm totalurile anuale împărțite la lungimea plaselor și zilelor de activitate din fiecare an în parte (astfel controlând pentru aceste diferențe), iar valorile exacte sunt prezentate în Fig. 5b.

O unitate de măsură des folosită în prezentarea datelor adunate în perioada migrației este pentada, adică numărul de exemplare capturate dintr-o anumită specie în 5 zile consecutive. Prezentăm în continuare dinamica de migrație comasată în astfel de pentade, a unor specii de păsări care migrează predominant în habitatele cu arbuști, deoarece lungimea acestor plase a fost relativ constantă de-a lungul celor șase sezoane de studiu.

În perioada 2014-2019, păsările inelate de noi pe Grindul Chituc patru exemplare au fost recapturate în România, două în Bulgaria, două în Italia, unul în Turcia și patru exemplare în Israel. În timpul activităților de inelare am recapturat sau revăzut păsări provenite din România, Ungaria, Polonia, Cipru, Grecia și Israel, câte un exemplar din fiecare țară.

Datele adunate pe parcursul celor șase ani de inelare reprezintă o bază solidă în ceea ce privește monitorizarea efectivelor migratoare a speciilor care traversează Grindul Chituc. Ca monitorizarea să fie reală și folositoare, aceasta trebuie repetată periodic cu același efort (aceeași perioadă de lucru, aceeași suprafață de plase puse în configurație mereu identică). Astfel, efectuată pe termen lung, o asemenea monitorizare conferă o imagine despre efectivele de migrație, și implicit, schimbările populaționale în efectivele de cuibărit a acestor specii migratoare.

Sperăm să putem continua activitatea de inelare și în anii viitori, studiind migrația de toamnă a păsărilor cântătoare aflate în drum spre cartierele lor de iernare. Mulțumim tuturor inelatorilor și voluntarilor pentru efortul depus în scopul bunei desfășurări a taberei, lucrând cu profesionalism de la primele ore ale zilei până la întuneric total.

Tabăra de inelare a fost susținută financiar în 2019 de către S.C. Kék Hal S.R.L., Asociația Studenților Ecologi de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și de către Jenica și Cornel Cotorogea, pentru contribuția cărora suntem profund recunoscători.

De asemenea, suntem profund recunoscători Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, în special domnului guvernator Cătălin Țibuleac, pentru suportul instituțional al activității noastre de cercetare.