Barza albă, tot ce vrei să știi despre vecinul tău – episodul 1

Primăvara suntem nerăbdători să o vedem. Învățăm încă din școală că zboară departe, peste mări și țări. Dar, oare chiar știm unde își petrece iarna?
Vara, admirăm tăcut frumusețea și eleganța lor când se plimbă pe câmpii și dealuri. Le imortalizăm în fotografii, dar știm oare câte ceva despre habitatele lor?
Întrebări la care vă invităm să găsiți răspunsuri în cele patru episoade ale seriei noastre de podcast-uri dedicate berzei albe.
Textele și vocea: Szabó D. Zoltán și Iulia Vizi

Primul episod – Sosirea și împerecherea

Toată lumea cunoaște și iubește barza albă. Dar oare știm de unde sosește, ce mănâncă, cum își crește puii, ce primejdii o pândesc în timpul cuibăririi și al migrației? În cele patru episoade ale seriei noastre vom răspunde la toate aceste întrebări, dar veți afla și alte informații interesante despre berzele noastre. Fiți alături de noi.

Înfățișarea berzei albe nu are nevoie de prezentare, ciocul roșu, picioarele lungi, penele albe – negre, reprezintă o figură bine cunoscută. Cu înălțimea de un metru și greutatea între 2,2 până la 4,4 kg, anvergura aripilor deschise înregistrează 155 -156 de centimetri. Masculii sunt ceva mai mari, dar diferența nu se poate vedea cu ochiul liber.

Primele berze își fac apariția pe la mijlocul lunii martie. Primele locuri pe care le vizitează la întoarcerea din lungul drum, sunt zonele umede și pajiștile, bogate în hrană, de lângă locurile de cuibărire. Iarba verde abia mijește, iar pe câmpurile cultivate, cerealele abia au ieșit din pământ. Insectele amorțite abia se mișcă, abia sunt câțiva șoareci, iar în văzduh se aude doar glasul ciocârliei de câmp.

Singurele locuri unde berzele vor găsi cu siguranță hrană sunt zonele umede, pline de apă, unde amfibienii, ca broasca și tritonul, formează aglomerări pentru a depune ponta. Din acest motiv, aceste zone și pajiști umede sunt deosebit de importante, iar ele trebuie protejate împotriva desecării și însămânțării.

La fel ca la celelalte specii de păsări migratoare, masculul este primul care ajunge la cuib. Vor căuta cuibul folosit în anul anterior și vor începe să-l repare și să-l aranjeze. De obicei, cuiburile din crengi nu rezistă iernii, așadar barza noastră are ce repara! Cu trecerea anilor, cuibul se mărește, așa se face că și alte păsări vor folosi prilejul de a-și face casă în marginile lui. Cel mai des, vrăbiile de casă sunt colocatarii berzelor.

Au fost înregistrate și cuiburi de trei tone! Așadar, este loc destul pentru chiriași, unul simpatic este graurul, a cărui tril încânta chiar și berzele.

Femelele ajung ceva mai târziu și aterizează lângă masculul care o așteaptă în cuib. Marea majoritate a berzelor cuibăresc cu aceeași pereche ani consecutivi, însă această fidelitate este datorată mai degrabă cuibului, deoarece după această perioadă, păsările se despart. Cum aceste cuiburi sunt rare, războiul pentru un cămin bun este des întâlnit, iar berzele trebuie să ducă o defensivă feroce, deseori marcată de sânge, pentru a-și apăra micul teritoriu.

Și totuși, venirea femelei este sărbătorită printr-un clămpănit puternic – bun venit! Nu stau prea mult pe gânduri, încep ritualul împerecherii. O adevărată scenă de acrobație care se va termina tot printr-o serie de clămpănituri.

După câteva zile de la venire și împerechere, în cuib va apărea primul ou alb. Despre ce se întâmplă mai departe, veți afla, însă, în episodul următor!

Proiect realizat cu sprijinul Fundației pentru Parteneriat și MOL România, în cadrul proiectului ”Barza albă – ambasadorul ariilor protejate”.

Material realizat în cadrul proiectului „Barza albă – ambasadorul ariilor protejate” finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România.

Lăsați un comentariu