Tehnica urmăririi păsărilor prin satelit a dovedit existența unei relații genetice, mult timp doar suspectată de către specialiști, între populațiile de șoim dunărean din Europa Centrală și din Europa de Est. Această descoperire oferă noi perspective conservării acestei specii.

Thea, o femelă de șoim dunărean eclozată în vestul României în anul 2012, a fost unul din cei doi pui dintr-un cuib descoperit chiar în acel an la granițele dintre România – Ungaria – Serbia. Cu puțin timp înainte ca Thea să părăsească cuibul în care a crescut, specialiștii de la Grupul Milvus (România), Parcul Național Bükk (Ungaria) și de la MME/BirdLife Ungaria, cu sprijinul  CN Transelectrica SA – Sucursala de Transport Timișoara, au montat un transmițător satelitar pe spatele ei cu scopul urmăririi deplasărilor care aveau să fie efectuate. Astfel de informații contribuie la îmbunătățirea măsurilor de conservare ale acestei specii. Această acțiune face parte din cel de-al doilea proiect LIFE-Nature (LIFE09 NAT/HU/000384derulat de Parcul Național  Bükk în parteneriat cu numeroase alte organizații, pentru conservarea șoimilor dunăreni, în acest nou proiect fiind implicate țări ca Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria.

Thea nu a rămas prea mult timp pe lângă părinți: după o lună de la primul său zbor din cuibul din care a eclozat, ea se afla deja în vastele stepe est-europene. Și-a petrecut vara în Rusia, într-un mozaic de stepe naturale și câmpuri agricole dintre Marea Neagră și Marea Caspică. Cu venirea toamnei, s-a mai deplasat circa 800 de km la sud-vest ajungând în Crimeea, unde avea să își petreacă întreaga iarnă. Primăvara însă, nu a mai efectuat deplasări ample, după cum ne-au arătat semnalele GPS. De fapt, pe la jumătatea lunii martie, deplasările ei s-au concentrat tot mai mult în jurul unui singur punct, semnalele transmise de transmițătorul ei indicând o stare bună a păsării, deci concentrările semnalelor într-un punct nu erau motive de îngrijorare ci puteau însemna că era vorba despre altceva acolo. În final, Dl. Yuri Milobog (Centrul de Cercetări al Păsărilor Răpitoare din Ucraina) a verificat zona în care se afla Thea și ne-a confirmat bănuiala despre faptul că ea a început să cuibărească, având 3 ouă depuse într-un cuib.

Acesta este primul caz în care un șoim dunărean cuibărește într-o populație diferită de cea din care face parte, în cazul acesta Thea aflându-se la 1200 de km distanță de cuibul de unde a eclozat. În general, păsările răpitoare își aleg un cuib din aceeași regiune de unde au provenit și ele la rândul lor. În ciuda faptului că, de-a lungul ultimelor decade, în Europa Centrală s-au inelat peste 2500 de șoimi dunăreni și s-au montat câteva zeci de astfel de transmițătoare satelitare pe aceste păsări, nu a mai fost semnalat nici un astfel de caz, cu toate că regăsirile de inele și datele de telemetrie ne-au dezvăluit preferința tinerilor șoimi dunăreni din Europa Centrală pentru stepele est-europene.

Această specie este periclitată pe plan global iar populația ei se află într-o continuă scădere cu excepția celei din Europa Centrală unde se arată o ușoară creștere numerică și a celei din Ucraina, unde se pare că numărul șoimilor este stabil. Cu toate acestea, respectivele regiuni amintite posedă doar 10% din totalul populației globale a șoimilor dunăreni. Situații precum electrocutarea, otrăvirea, împușcarea, capturarea și pierderea habitatului sunt principalele cazuri care amenință supraviețuirea acestor păsări.

Cazul Theei oferă speranță șoimilor dunăreni prin aceea că întărirea unor anumite populații poate însemna ajutorarea altor populații aflate în stare precară. Pentru un succes garantat va trebui totuși ca factorii periclitanți din toate zonele să fie diminuați sau chiar eliminați.