Cu mare bucurie vă prezentăm, asztăzi, unul dintre rezultatele cercetărilor realizate în cadrul Burselor Milvus. Acordate an de an celor pasionați de natură și animale sălbatice, miza acestora este de a sprijini generația tânără în eforturile de dezvoltare. Așa înțelege Grupul Milvus să construiască următoarea generație. Felicitări Alex!

Interesul pentru Aria de Protecție Specială Avifaunistică Maglavit apare în urmă cu mulți ani, mai întâi ca destinație de drumeție în compania colegilor din clasele primare, ca mai târziu să devină unul din locurile cel mai des vizitate în vacanțele de vară, locul unde lumea păsărilor devenea un subiect fascinant, unde birdwatching-ul era îndeletnicire zilnică.

Zona vizată include lunca inundabilă a Dunării între localiățile Cetate și Calafat, în care s-au format mai multe lacuri: Lacul Fântâna Banului, Lacul Hunia, Lacul Maglavit și Lacul Golenți. Localizarea acestor lacuri în imediata apropiere a Dunării, , particularităţile climatice, amplasarea pe o rută principală de migraţie (care face legătura între Câmpia Panonică şi Peninsula Balcanică) precum și starea bună de conservare a habitatelor acvatice determină un număr mare de păsări de apă să folosească zona ca loc de popas în timpul migrațiilor sau ca loc de cuibărit în sezonul de vară.

Cu ajutorul proiectului finanțat de Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus” am putut efectua în sezonul 2019-2020 ieșiri lunare cu scopul de a inventaria speciile de păsări, de a determina principalele amenințări la adresa acestora, de a cuantifica impactul antropic dar și de a discuta cu comunitatea locală despre importanța conservării zonelor umede.

Au fost efectuate observații în 5 puncte: Pescăria de la Cetate, Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului, Lacul Maglavit și Balta Golenți, înregistrându-se liste complete de specii. Au fost identificate 121 specii cuibăritoare.

Anul 2019 a fost unul bun pentru rața roșie (Aythya nyroca) – între 40 și 50 perechi au cuibărit în sit, cele mai multe preferând bazinele cu vegetație din zona lacului Fântâna Banului, de asemenea am înregistrat un an bun și la stârci: 80-100 perechi de egretă mică (Egretta garzetta), 60-80 perechi de stârc galben (Ardeola ralloides), 120-150 perechi de stârc de noapte (Nyctycorax nyctycorax) majoritatea cantonate în colonia de la Lacul Fântâna Banului. Au cuibărit și câteva perechi de chirighițe cu aripi albe (Chlidonias leucopterus) în coloniile de de chirighițe cu obraz alb (Chlidonias hybrida), locurile preferate de acestea fiind lacurile cu vegetație natantă: Lacul Hunia, Lacul Fântâna Banului și Balta Golenți.

În 2020 nivelul apei a scăzut foarte mult în incinta sitului, astfel că multe păsări au fost afectate negativ dar au existat și surprize plăcute, remarcându-se colonia ce s-a format pe insula de pe suprafața Lacului Fântâna Banului, 24 de perechi de ciocîntors (Recurvirostra avocetta) au cuibărit aici în compania a circa 36 de perechi de piciorong (Hymantopus hymantopus). Astfel, Lacul Fântâna Banului poate fi considerat de departe cel mai bun loc de cuibărit al speciilor acvatice de pe suprafața sitului Natura 2000 Maglavit.

De asemenea, am înregistrat cuibăritul sigur la călifar alb, identificând o pereche cu pui pe Balta Golenți. Merită amintit faptul că o observație similară, de cuibărit cert a călifarului alb în anul 2018, a fost suprinsă de Petre Denicu, găsind o pereche de călifar alb cu 2 pui proaspăt ecozați tot pe Balta Golenți.

Au fost inventariate 56 de specii de păsări ce folosesc situl ca loc de iernare sau îl tranzitează în perioada de migrație.

S-au înregistrat efective mari de păsări acvatice mai ales pe Lacul Golenți, în luna octombrie aici fiind prezente circa 350-400 de rațe roșii, aglomerarea de efective s-a înregistrat și în rândul limicolelor, cei mai numeroși fiind bătăușului (Calidris pugnax), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), fluierarul negru (Tringa erythropus), fugaciul de țărm (Calidris alpina), nagâțul (Vanellus vanellus) și lebăda mică (Cygnus columbianus).

Importanța lacului în perioada de migrație este crucială pentru multe specii de păsări, pe lângă speciile comune, prezente în număr mare, am notat și prezența speciilor mai puțin comune pentru sudul țării, lacul fiind tranzitat de specii ca becațina mare (Gallinago media)- 2020, sitarul de mal nordic (Limosa lapponica) – 2018, pietruși (Arenaria interpres)- 2019/2020, culic mic (Numenius phaeopus)- 2020, ploieri argintii (Pluvialis squatoarola)- 2020, uligan pescar (Pandion haliaeetus), codalb (Haliaeetus albicilla) 2019/2020, șoimuleț de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus) sau uliu porumbar (Accipiter gentilis), ultimele specii fiind prezente cu regularitate.

Lacul Golenți este punctul de interes maxim în timpul migrației, dar merită amintite ca loc de odihnă și hrănire zona inundabilă de la Cetate pentru barza neagră, un punct fierbinte atât în pasajul de primavară cât și în cel de toamnă. De asemenea, Lacul Fântâna Banului adăpostește în timpul migrației stoluri remarcabile de țigănuși (Plegadis falcinellus) și lopătari (Platalea leucorodia).

Sezonul rece a fost marcat de apariția gârlițelor, specie prezentă la hrănire în număr mare pe câmpurile agricole din apropierea localităților Cetate și Maglavit, înnoptând pe lacul Golenți.

Principalele presiuni la adresa păsărilor din Aria de Protecție Specială Avifaunistică Maglavit sunt utilizarea produselor biocide, a hormonilor şi a substanţelor chimice pe cele mai multe din terenurile agricole din perimetrul sit-ului, unde agricultura tradițională a fost înlocuită cu cea intensivă.

Incendiile sunt frecvente primăvara în zonele cu stuf, fiind afectată cea mai compactă suprafață cu stuf din sit, complexul acvatic Cetate- Fântâna Banului.

Traficul rutier este o problemă în special pe sectoarele de drum care se suprapun cu rutele de migrație ale amfibienilor, dar afectează și populațiile de reptile, mamifere sau păsări.

Lacurile au structuri diferite de administrație, unele sunt concesionate – Balta Golenți, iar altele sunt gospodărite de administrațiile comunităților locale (primării) – Lacul Maglavit, Lacul Fântâna Banului sau Lacul Hunia, de aici și probleme diferite, în ceea ce privește lacurile fără proprietar implicat direct apare o rată mare de braconaj pisciol înteprins chiar de membrii comunităților locale, aspect neglijat la nivel de administrație locală. De cealaltă parte, lacul Golenți a devenit o fermă piscicolă intensivă, unde păsările au de suferit ca urmare a administrării de substanțe chimice și a presiunii exercitate de prezența pescarilor.

O problemă pe care în stadiul incipient al studiului nu am sesizat-o dar care s-a dovedit a fi una dintre cele mai acute este izolarea deficitară a stâlpilor de medie tensiune care cauzează un bilanț negru în rândul păsărilor, mai ales a celor răpitoare. Dorim să atragem atenția prin această ocazie asupra problemei la nivel național, doar cuantificând victimele din interiorul ariei și din imediata apropiere a acesteia am avut neplăcerea de a constata o listă lungă de specii electrocutate: graur, cioară de semănătură, stăncuță, coțofană, guguștiuc, porumbel gulerat, dumbrăveancă, șorecar comun, șorecar mare, acvilă țipătoare mare sau barză albă.

Luând în calcul toate aspectele, atât cele pozitive, cât şi cele mai puţin plăcute din domeniul monitorizării conponentelor de biodiversitate, ne bucurăm să împărtășim din experiența pe care am acumulat-o în ultimul an și sperăm să fie un impuls pentru toți cei care s-au gândit să aplice pentru o Bursă Milvus dar s-au oprit din diferite motive.

Bursa Milvus 2019-2020
Alexandru C. Birău

BIRĂU A.C., FERICEAN M., 2019 – ASPECTS ON THE BREEDING SEASON OF BIRD FAUNA IN THE ROSPA0074 MAGLAVIT (ROMANIA), Research Journal of Agricultural Science, 51 (3 ), 2019