Recensamântul populatiei acvilei tipatoare mici în ecoregiunea Carpatica a României

Recensamântul populatiei acvilei tipatoare mici în ecoregiunea Carpatica a României

Estimările populației

  • 1994 – Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din România – editat de către SOR/BirdLife România: 100 – 200 perechi (Weber at all.)
  • 2001 – Baza de date a Grupului Milvus cuprinde date referitoare la 130 teritorii ocupate de perechile de acvile. Avem cunostința despre un număr de 25 cuiburi de pe o suprafata relitiv redusa
  • 2002 – Populatia tarii este apreciata la 500 – 1000 perechi (Munteanu D.): Atlasul pasarilor clocitoare din România, editia a II-a, editata de catre SOR/BirdLife România
  • 2003 – Populatia cuibaritoare din România este estimata de catre Grupul milvus la 2200 – 2700 perechi (Daroczi Sz si Zeitz R.)
  • 2004 – Populatia clocitoare din tara este estimata de catre Grupul Milvus la 2800 – 3000 pairs (în Gensbol B. si Thiede W. 2004 – date furnizate de catre Daroczi Sz si Zeitz R.)

Conform datelor noastre acvila tipatoare mica prefera zonele de deal cu paduri batrâne de foioase în vecinatatea carore se întind terenuri deschise. Noi am întâlnit specia pâna la altitudinea de 1500 m. Desi nu a fost studiata pâna în prezent distributia speciei la noi în tara, autorii considera ca zonele cele mai popularte de aceasta specie de acvila este ecoregiunea Carpatica (întelegem aici toata zona subcarpatica de deal) a tarii. Pentru o mai buna cunoastere a preferintelor de habitat al acvile tipatoare mici din regiunile de munte si de ses avem nevoie de studii si pe viitor.

Metoda utilizata

Introducere

  • evaluarea în prealabil a habitatelor pe harta împartita pe cvadrate UTM de 10X10 km – 1544 cvadrate (65.31% din România)
  • eliminarea cvadratelor nefavorabile speciei (258 cvadrate) – vezi harta nr. 1
  • calcularea predictiei pentru fiecare tip de habitat pentru a estima valoarea medie si împrastierea – numarul probelor necesare (128 cvadrate)
  • separarea unor seturi din trei numere dintr-un sir de numere selectate în mod randomizat – vezi harta nr. 2
  • harta nr. 1
  • harta nr. 2

Colectarea datelor (în birou si pe teren)

  • parametrii de habitat: procentul padurilor (a celor favorabile pt. specie – daca este posibil), procentul zonelor cultivate (zone agricole, livezi, podgorii), procentul fânatelor si pasunilor, lungimea drumurilor principale, numarul si procentul localitatilor (sate, comune, orase) si altitudinea (min/med/max)

Colectarea datelor (pe teren)

  • harta utilizata a fost de 1:100.000, fiind utilizata atât cea militara cât si cea de satelit împreuna (vezi figura nr. 1 și nr. 2)
  • numarul punctelor de observare necesare (între 2 si 6) a fost în functie de relieful zonei. Pe fiecare punct, timpul de observatie a fost de min. 3 ore.
  • pe fiecare punct, timpul destinat colectarii datelor era identic. Rezultatele observatiilor nu au fost influentate de diferitele etape ale cuibaritului în cara numarul exemplarelor este diferit, participantii cunoscând faptul, ca în luna mai se observa cu precadere doar masculul adult iar în lunile iunie-iulie si femela, care parasesc cuibul pentru procurarea hranei pentru pui
  • datele au fost colectate între orele 8 si 19
  • colectarile au fost efectuate doar în vreme favorabila
  • pasarile care au fost observate din punctele de observare dar care cuibareau în afara granitelor cvadratului nu au fost luate în considerare

figura nr. 1  figura nr. 2

Colectarea datelor (pe formular)
Am notat urmatoarele categorii referitoare la numarul perechilor de acvile cuibaritoare:

  • numarul perechilor confirmate = pasare intrând în padure cu hrana, pasari care efectuau zborul nuptial
  • numarul minim de perechi cuibaritoere = nr. perechilor confirmate + nr. pasarilor observate timp mai îndelungat în interiorul cvadratului (rotindu-se, hranindu-se etc.)
  • numarul maxim de perechi cuibaritoere = numarul minim de perechi cuibaritoere + numarul posibil te teritorii de acvile în habitatele favorabile din cvadrat ce nu puteau fi investigate din diferite motive (ex. logistice)

Nota: acvilele observate între doua puncte de observare sau cvadrate învecinate celor investigate (neselectate pentru randomizare) au fost notate pe formulare separate.

Analiza datelor

  • densitatea perechilor cuibaritoare este egal cu numarul total al teritoriilor ocupate împartit cu numarul cvadratelor ± deviatia standard
  • deviatia standard = împrastierea x n -1/2, unde împrastierea = [S (X- medie) cv x(n-1) -1 ] 1/2 si medianul = S Xxn -1 (unde X este numarul de teritorii din fiecare cvadrat aparte si n este numarul cvadratelor
  • alte analize legate de parametrii de habitate

Nota: cv = cvadrat

Rezultate

Datele au fost colectate din toate cele 128 cvadrate, distributia acvilelor din fiecare suprafata de proba fiind prezentata în harta nr. 3. În activitatile de teren au luat parte 35 de persoane dintre care 15 din România, 12 din Slovacia, 4 din Ungaria, 3 din Cehia si 1 din Polonia.
Numarul total de perechi de acvile conform celor trei categorii mentionate mai sus se prezinta astfel: 135/171/215, media fiind de: 173.4 perechi.
Înlocuind rezultetele datelor în formula (vezi metoda de mai sus) densitatea de perechi al acvilelor tipatoare mici este 1.35 ± 0.15 de perechi într-un cvadrat, iar populatia totala în ecoregiunea Carpatica a tarii este de 1543.2 – 1929 perechi.
Folosind media acestor numere ( numarul perechilor confirmate , nr. minim de perechi cuibaritoere, nr. maxim de perechi cuibaritoere ) am separat urmatoarele categorii:

•  cvadrate fara perechi: 64 (50%) – alb
•  cvadrate între 0-2 perechi: 30 (23.43%) – roz
•  cvadrate între 2-4 perechi: 21 (16.40%) – rosu
•  cvadrate cu peste 4 perechi: 13 (10.15%) – visiniu

  • harta nr. 3
  • harta nr. 4

Bazat pe studii detaliate de habitate am realizat o hartă a regiunii Carpatice cu arii de diferite densități de acvilă țipătoare mică, pentru a putea delimita regiunile cu cele mai importante populații ale acestei specii (harta nr. 4).

Pe perioada recensamântului am identificat alte 17 de specii de pasari rapitoare, acestea fiind urmatoarele:

•  Viespar
•  Gaie neagra
•  Hoitar
•  Serpar
•  Erete de stuf
•  Uliu pasarar
•  Uliu porumbar
•  Soricar comun
•  Soricar mare
•  Acvila de munte
•  Acvila mica
•  Vânturel rosu
•  Vânturel de seara
•  Soimul rândunelelor
•  Soim dunarean
•  Soim calator

Pentru informatii suplimentare va rugam adresati-va coordonatorului de proiect: Daróczi J. Szilárd (szilard.daroczi(arond)milvus.ro)