Săptămâna trecută Parlamentul European a votat în favoarea Legii privind Refacerea Naturii, care a devenit între timp un simbol al Pactului Verde European. Argumentele științifice și economice au învins în ciuda unei campanii de dezinformare fără precedent – și adesea de-a dreptul absurde – a unor politicieni și partide, influențate de marile companii agricole și de pescuit, cu scopul de a distruge complet legea.

Rezultatul este dulce-amărui pentru noi, deoarece elemente importante au fost extirpate din propunerea care a fost votată în plen. Printre altele, regretăm foarte mult faptul că secțiunea referitoare la agricultură a fost eliminată în întregime din lege. Astfel, șansele de a ne proteja și regenera terenurile agricole din România sunt și mai reduse. În Europa, dar și în sudul României, foarte multe terenuri agricole sunt amenințate de deșertificare. Regenerarea acestor suprafețe va fi dificilă în lipsa unei legislații și a unor resurse adecvate. Dacă acestea vor dispărea, aceasta va fi adevărata pierdere pentru țară și pentru Europa, nu o reducere a practicilor agricole intensive și exploatatoare folosite de marile companii agricole. 

Dar chiar și o legislație sever ciopârțită valorează mai mult decât lipsa acesteia.

Suntem mândri că Grupul Milvus a fost prima organizație din România care s-a alăturat campaniei societății civile europene. Am reușit să mobilizăm o mulțime de organizații și persoane fizice pentru a susține cauza.

Am încercat să oferim informații credibile pe platformele noastre de social media, am făcut declarații, am contactat organizații de fermieri, apicultori și de ONG-uri de conservare a naturii, am convins cetățenii să-și contacteze eurodeputații. Am trimis scrisori lungi, argumentate și scurte de sensibilizare către europarlamentarii români, și i-am contactat și personal pe mai mulți dintre ei.

Suntem deosebit de încântați de faptul că organizațiile de agricultori care reprezintă majoritatea fermierilor și apicultorilor mici și mijlocii din România au susținut inițiativa. 

Le mulțumim tuturor pentru contribuția lor, pentru ca refacerea naturii să poată începe!

Ce s-a întâmplat mai exact la votul din plenul Parlamentului European în 12 iulie?

În primul rând, Parlamentul a votat despre o inițiativă de respingere în ansamblu al proiectului de lege. Publicarea rezultatelor votului incredibil de strâns, dat în favoarea proiectul de lege, a fost urmată de aplauze și bucurie în Parlamentul Europan, emoții molipsitoare și pentru cei care au privit online votul.

După ce eurodeputații au votat pentru menținerea legii pe ordinea de zi, a urmat votul asupra o serie de amendamente care au slăbit foarte mult legea:

• Parlamentul a eliminat articolul care stabilea în mod specific obiectivele de restaurare pentru terenurile agricole. Articolul includea un obiectiv de refacere a 30% din turbăriile drenate din UE până în 2030, 50% până în 2040 și 70% până în 2050.
• Parlamentul a slăbit, de asemenea, obiectivele specifice pentru restaurarea ecosistemelor terestre, costiere și de apă dulce. În special, a eliminat obiectivele intermediare de refacere a zonelor degradate pentru 2030, 2040 și 2050.
• În conformitate cu poziția Consiliului European, Parlamentul a eliminat obiectivele de creștere a suprafețelor verzi în orașe.
• De asemenea, au fost slăbite referirile la realizarea obiectivelor din Strategia UE privind Biodiversitatea pentru 2030. De exemplu, în loc de 25 000 km de ape fluviale, doar 20 000 km vor trebui să fie refăcute până în 2030.
• Măsurile de restaurare se vor concentra doar pe ecosistemele terestre, costiere și de apă dulce din siturile Natura 2000. Interesant este că alte amendamente similare cu acesta nu au fost votate, ceea ce ar putea afecta interpretabilitatea legii.
• Parlamentul a eliminat articolul privind accesul la justiție în materie de delicte de mediu. Acest lucru ar putea reprezenta o problemă serioasă pentru ONG-urile din domeniul protecției naturii, care, în unele state, au acces îngreunat la instanțele naționale judecătorești.

Articolele eliminate ar fi sporit capacitatea de sechestrare a carbonului și rezistența Europei la schimbările climatice și ar fi fost necesare pentru a atenua efectele negative ale agriculturii intensive, ca o cauză majoră a pierderii biodiversității.

În cele din urmă, legea care conținea amendamentele de slăbire a fost votată de Parlament și va merge mai departe în procedura de trialog. Suntem recunoscători față de eurodeputații români care nu au votat împotriva legii. Cu toate acestea, este complet de neînțeles pentru noi de ce, după eliminarea din propunere a reglementărilor referitoare la agricultură, unii europarlamentari nu au votat pentru propunerea modificată, continuând să repete interesele marilor afaceri din agricultura intensivă. În mijlocul valului de căldură din acest an, și ei ar putea bucuroși să profite de spațiile urbane verzi, pe care legea garantează că le va păstra.  

Ce urmează? Comisia, Consiliul de Miniștri și Parlamentul vor lucra la textul final al legii. Având în vedere sprijinul din ce în ce mai mare, este acum esențial ca colegiuitorii să își concentreze negocierile asupra îmbunătățirii Legii privind Restaurarea Naturii, astfel încât aceasta să fie adecvată pentru a aborda provocările cu care se confruntă Europa din cauza schimbărilor climatice și a degradării naturii.

Sperăm că România va dezvolta și va pune în aplicare un plan național care să fie cu adevărat în beneficiul comunității în sens larg și nu al intereselor câtorva grupuri înguste!