Haideți să protejăm împreună speciile de pești din Râul Mureș și afluenții acestuia!

Post published:iunie 29, 2018
Post category:Știri
Post comments:0 Comentarii

În acest an, ordinul de prohibiție (Ordinul nr. 8/174/2018 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2018) a adus mai multe noutăți în privința zonelor de protecție și de refacere de pe râurile naturale.

Astfel, la propunerea asociațiilor de pescari, Ministerul Mediului și cel al Agriculturii și Dezvoltării Rurale au emis un ordin în care, pe lângă perioada de reproducere obișnuită, în zona noastră (dar nu numai) au desemnat mai multe zone de protecție. Aceste zone se împart în două categorii:

Zone de protecție pentru resursele acvatice vii
Zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii

Zonele de protecție pentru resursele acvatice vii au fost desemnate în special pentru protejarea speciilor de pești în perioada de iernare. Astfel, în aceste zone a fost interzis pescuitul începând cu data intrării în vigoare a Ordinului până la data de 15 martie și bineînțeles în perioada de prohibiție. Astfel, în momentul de față în aceste zone pescuitul deja este permis.

Zonele de refacere biologică pentru resursele acvatice vii au fost desemnate în special pentru asigurarea unor zone nederanjate pentru fauna acvatică pe tot timpul anului. Administrate în concordanță cu motivul de desemnare, aceste zone pot deveni surse importante de pești pentru acele zone unde pescuitul este permis. Astfel, îndemnăm colegii noștri pescari să nu perceapă aceste zone ca o interdicție, ci ca o posibilitate de a proteja aceste zone în vederea asigurării unei cantități de pește bogate pentru zonele în care pescuitul este permis. Credem că prin respectarea acestor zone, cantitățile de pește prinse nu se vor micșora, ba mai mult, se vor majora în acele zone în care pescuitul este permis datorită condițiilor de reproducere și de creștere ideale asigurate pentru resursele acvatice vii în aceste zone de refacere biologică. În aceste zone, Ordinul de prohibiție interzice:

pescuitul oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice;
lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, extragerea de nămol, nisip și pietriș, colectarea gheții;
lucrări în zona malurilor, precum și tăierea arborilor și arbuștilor de pe mal;

În speranța unei bune colaborări în vederea protejării, atât a speciilor de pești, cât și a celorlalte specii protejate aflate de-a lungul Mureșului, vă dorim fir întins de fiecare dată când vizitați acest râu de o mare frumusețe!

Iată zonele:

Art. 4. – Zone de protecție pentru resursele acvatice vii:

– râul Mureș în zona localității Reghin, 1600 m de la confluența râului Gurghiu cu râul Mureș, până la 500 m aval de „pragul” din localitatea Reghin având coordonatele 46°47’18.31”N, 24°43’22.90”E (mal drept amonte) și 46°47’05.72”N, 24°43’02.78” (mal drept aval):

– râul Mureș prag beton Brâncovenești, 2000 m amonte până la balastiera „Haneș” având coordonatele 46°52’37.94”N, 24°46’36.81”E (mal drept amonte) și 46°51’40.72”N, 24°46’08.08″E (mal drept aval):

– râul Mureș în zona localității Vălenii de Mureș, de la puntea de peste râu în amonte 300 m, având coordonatele 46°53’13.60”N, 24°47’33.23”E (mal drept amonte) și 46°53’07.61”N, 24°47’19.59”E (mal drept aval):

– râul Mureș în zona localității Cristești, în spatele combinatului chimic Azomureș – 1400 m de la țeava de gaz până la 250 m aval podul de inele având coordonatele 46°30’56.64”N, 24°29’44.01”E (mal drept amonte) și 46°30’35.90”N, 24°28’53.49â⁰₉‘E (mal drept aval):

– râul Mureș în zona localității Gheja – 1000 m la podul de cale ferată (500 m aval și amonte de pod) având coordonatele 46.27’40.16”N, 24.03’40.43”E (mal drept amonte) și 46°26’07.59”N, 24°03’34.54”E (mal drept aval):

– râul Mureș în zona localității Morești – 1300 m de la podul rutier, în aval până la podul de inele având coordonatele 46°29’17.05”N, 24°26’24.52”E (mal drept amonte) și 46°28’56.27”N, 24°25’38.03”E (mal drept aval):

– râul Mureș în zona localității Chinari la țeava de gaz – 500 m (250 m aval și 250 m amonte față de curba „la terenul de fotbal”), având coordonatele 46°36’11.51”N, 24°35’29.37”E (mal drept amonte) și 46°36’01.31”N, 24°35’20.75”E (mal drept aval):

Art. 5. – Zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii

l) râul Mureș, tot timpul anului, în zonele:

localitatea Petelea, curba de la Petelea, 700 m (450 m aval și 250 m amonte față de curbă) având coordonatele 46°44’18.46”N, 24°42’26.13”E (mal drept amonte) și 46°44’3.13”N, 24°42’15.09.”E (mal drept aval):

– localitatea Glodeni, la țeava de gaz – 400 m (200 m aval și 200 m amonte de țeavă), având coordonatele 46°39’27.55”N, 24°37’35.61”E (mal drept amonte) și 46°39’20.50”N, 24°37’20.62”E (mal drept aval):

– localitatea Chinari la țeava de gaz – 600 m (400 m aval și 200 m amonte față de țeavă), având coordonatele 46°36’01.64”N, 24°35’18.12”E (mal drept amonte) și 46°35’44.11”N, 24°35’08.82”E (mal drept aval):

– localitatea Sălard și localitatea Andreasa – 5 km între pod Sălard și pod Andreasa având coordonatele 46°57’07.20”N, 25°04’09.84”E (mal drept amonte) și 46°57’46.15”N, 25°01’50.44”E (mal drept aval):

– localitatea Gălăoaia – podul Bozia – 600 m (300 m aval și amonte de pod) având coordonatele 46°58’17.93”N, 24°55’14.39”E (mal drept amonte) și 46°58’14.04”N, 24°55’45.74”E (mal drept aval):

– localitatea Târgu Mureș amonte priză I, inclusiv „Brațul Mort” și pârâul Cotuș (de la gura de vărsare amonte până la prima curbă – 680 m) – 500 m (amonte baraj până la bacul de pe „Insula partidului”) având coordonatele 46.33’55,43”N, 24.34’10.90”E (mal drept amonte) și 46°33’39.57”N, 24°34’02.52”E (mal drept aval), și

– localitatea Târgu Mureș baraj priză I – 500 m aval până la canalul de scurgere având coordonatele 46.33’38.26”N, 24.34’02.87”E (mal drept amonte) și 46°33’32.15”N, 24°33’40.98”E (mal drept aval):

-localitatea Târgu Mureș baraj Ady, 600 m aval baraj până la al doilea dig de piatră având coordonatele 46.32’40.95”N, 24.31’53.15”E (mal drept amonte) și 46°32’27.18”N, 24°31’32.20”E (mal drept aval):

– localitatea Morești „Sub pădure” – 1600 m amonte pod Morești până la prag cascadă având coordonatele 46.29’52.95”N, 24.27’23.60”E (mal drept amonte) și 46°29’13.80”N, 24°26’23.58”E (mal drept aval):

– localitatea Cuci – 500 m în aval de barajul termocentralei având coordonatele 46°28’12.85”N, 24°10’46.29”E (mal drept amonte) și 46°28’17.19”N, 24°10’47.75”E (mal drept aval):

– localitatea Chețani – 1600 m (curbă amonte Chețani câte 800 m amonte și aval față de curbă) având coordonatele 46°26’59.11”N, 24.02’27.76”E (mal drept amonte) și 46°27’34.72”N, 24°01’53.54”E (mal drept aval):

m) pârâul Rastolnița de la gura tunelului baraj aval până la gura de vărsare având coordonatele 47°00’54.67”N, 25°01’32.04”E (mal drept amonte) și 46°58’09.67”N, 24°59’19.45”E (mal drept aval):

n) pârâul Voiniceni în zona localității Sântana – 570 m de la gura de vărsare în râul Mureș amonte până la țeava de gaz, având coordonatele 46°34’27.09”N, 24°33’45.44”E (mal drept amonte) și 46°34’26.11”N, 24°34’11.92”E (mal drept aval):

o) râul Târnava Mică în zona localității Sângeorgiu de Pădure

– 550 m amonte pod rutier până la gura de vărsare a pârâului de evacuare a lacului Bezid având coordonatele 46°25’53.32”N, 24°50’57.17”E (mal drept amonte) și 46°25’52.13”N, 24°50’29.98”E (mal drept aval):

p) râul Târnava Mică în zona localității Sângeorgiu de Pădure – 200 m aval pod de cale ferată având coordonatele 46°25’59.84”N, 24°51’19.34”E (mal drept amonte) și 46°25’58.69”N, 24°51’12.05”E (mal drept aval):

Lăsați un comentariu Anulează răspunsul

Lăstun de mal (Riparia riparia)

Cea mai mică specie de rândunică, lăstunul de mal, poate fi observată mai ales de-a lungul râurilor şi lacurilor mari. De obicei nu vedem numai un singur exemplar, este o pasăre sociabilă, umblă în stoluri. Coada este puţin bifurcată. Specia se poate identifica şi pe baza stilului de zbor: planează mai puţin, nu schimbă des altitudinea, nu zboară aşa de graţios şi cu uşurinţă ca rândunica sau lăstunul de casă. În afară de asta, rândunica are coada mult mai bifurcată, iar la lăstunul de casă se pot observa foarte uşor burta şi partea supracaudală albă. Ca şi celelalte specii de rândunici, lăstunul de mal coboară rar pe pământ, dar nici nu se înalţă prea sus în aer. Are un glas jos, dizarmonic şi strident “ciurr-ciurr”, iar cântecul e un ciripit încet. Îl găsim mai ales lângă ape, pe lângă oferta abundentă de harnă aici găseşte pereţi verticali, locuri potrivite pentru săparea galeriilor. Nu e legat foarte mult de apropierea apelor, cuibăreşte aproape oriunde dacă găseşte pereţi verticali în cariere de margă şi nisip, în gropi de balastieră. În Dobrogea, în jurul ruinelor cetăţii Histria folosesc cu precădere peretele gropilor săpate de arheologi. Uneori aleg locuinţe ciudate, ca tuburile de drenaj ale malurilor betonate sau găurile pereţilor de stânci. Cea mai “înaltă” colonie a fost înregistrată în Himalaya, la o altitudine de 4.500 metri. Cuibărește în colonii. Într-o colonie numărul galeriilor ocupate este de obicei în jur de 50, dar nu sunt rare nici coloniile cu peste o sută. Pe cel mai lung râu din Transilvania, Mureşul, pe o perioadă de 18 ani şi o lungime de 650 de km, numărul perechilor clocitoare a variat între 4.500 şi 11.000. De multe ori galeriile sunt ocupate de alţi chiriaşi: vrabia de casă şi de câmp, prigoria, pescărelul albastru, graurul, etc. Este o specie migratoare, de lungă distanță. Sosesc ultimele dintre speciile de rândunici, la jumătatea lunii aprilie. Masculii încep să construiască noile galerii, în această fază fără ajutorul femelelor. Formarea perechilor se leagă strâns de săparea galeriilor. Să vedem, cum se petrec primele momente ale acestei “logodne”: după ce masculul sapă până la o adâncime de 25-30 cm, aşteaptă la intrare domnişoarele lăstun de mal. Dacă una zboară aproape, el se desprinde de perete şi face un cerc în faţa intrării cântând. Domnişoarele însă nu sunt uşor de convins, vizitează mai multe găuri înainte de a face această grea alegere. Dacă decid să rămână, ajută şi ele la săparea galeriei. Proaspăta “doamnă” apoi va alunga cu vehemenţă celelalte femele cu gânduri seducătoare, uneori chiar şi pe alesul său. Masculii care nu reuşesc să atragă o femelă vor începe să sape altă galerie, desigur pe o altă porţiune a coloniei. Din această cauză fiecare colonie are mai multe găuri decât numărul efectiv de perechilor cuibăritoare. Când perechea tânără săpat până la o lungime de 60-70 de cm, face o cameră terminală cu diametru de 10-15 cm pentru viitorul cuib. Pământul este săpat cu ajutorul picioarelor şi al ciocului şi este scos afară ieşind cu spatele. Pentru asta le sunt de ajutor penele mai tari de la picioare, numite şi “pinteni de pene”. Spre finele lucrărilor femela devine din ce în ce mai activă, masculul nu mai umblă după ea. Cu 3-5 zile înainte de depunerea ouălor masculul îşi păzeşte intens perechea, deoarece în această perioadă are loc împerecherea. Masculul nu se îndepărtează mai mult de un metru de femelă – în fiecare clipă poată să apară un rival neinvitat. După aceste zile obositoare, perechea înnoptează împreună în cuib. Mai ales femela cloceşte cele 4-6 ouă, dar şi masculul preia o mare parte. De pe burta femelei cad penele, iar pielea formează riduri; circulaţia sângelui se intensifică pe acel loc formând aşa-zisa pată de clocire, devenind un adevărat “calorifer” pentru încălzirea ouălelor. Puii golaşi, numai cu câteva pene, ies din ouă după două săptămâni. Cu ochii închişi, imediat cer de mâncare cu ciocurile larg deschise. Hrana este adusă de amândoi părinţii: muşte, ţânţari, afide, efemeroptere, etc. prinse în aer. Căutând hrană, adulţii nu se îndepărtează mult de colonie, şi de altfel nici nu pot, fiindcă puii trebuie hrăniţi din ce în ce mai des. De obicei aduc hrana de 4-5 ori într-o oră; mai frecvent pe vreme ploioasă. Noua generaţie iese din galerie după cca 22 de zile, dar încă o săptămână puii sunt hrăniţi de părinţi. Puii dintr-o familie sunt recunoscuţi după sunetele emise. Juvenilii deveniţi independenţi părăsesc colonia, iar părinţii încep a doua clocire. Uneori femela părăseşte încă din timpul creşterii puilor familia şi cu un alt mascul începe depunerea unei a doua ponte. Dacă o pasăre răpitoare (şoimul rândunelelor, vânturelul roşu, uliul păsărar, uliul porumbar) se apropie de colonie, toate păsările din colonie se ridică în aer, emiţând sunete de alarmă. Pericolul poate veni şi dinspre sol, în chipul nevăstuicii, hermelinei, vulpii sau şobolanului sur. Înainte de migraţie, lăstunii de mal se adună în stoluri mari şi înnoptează în stufărişuri. Păsările unei anumite zone de obicei rămân împreună şi în timpul migraţiei. Zboară ziua spre sud, noaptea se odihnesc (majoritatea păsărilor cântătoare insectivore zboară noaptea şi se hrănesc/odihnesc ziua). Efectivele din Europa petrec iarna în regiunea Sahel a Africii. Precipitaţiile acestei regiuni au o corelaţie strânsă cu supravieţuirea lăstunilor de mal: după un sezon secetos numai o mică parte din păsări se întorc la locurile natale. Mortalitatea este ridicată şi în condiţii normale, cu valori între 50-70 %, fiind mai puţin ridicată în rândul tinerilor. Dintre exemplarele inelate unul a atins vârsta de 9 ani. Factori periclitanți, rol ecologic Amenajările cursurilor de râu şi prezenţa oamenilor periclitează în multe locuri coloniile lăstunilor de mal. Să ocrotim deci habitatele, coloniile acestor păsări ca să le mai admirăm încă mult timp!