Mișcare, dinamică, viteză. Sunt cuvinte care, în mare parte, reprezintă calapodul vieților noastre. Autostrăzile par a fi o rezolvare în dinamica dezvoltării. O soluție care ne interesează din mai multe puncte de vedere – o dată prin peisajul pe care-l străpunge, dar și prin modul în care sunt construite.
Proiectul Transgreen reunește mai multe organizații implicate în conservarea naturii pentru a aduce argumente sustenabile în favoarea infrastructurii verzi. În acest scop Grupul Milvus alături de partenerul său Asociația pentru Arii Protejate – Propark au organizat la sfârșitul lunii mai un workshop pentru specialiști intitulat – „Utilizarea evaluării impactului de mediu în dezvoltarea unei rețele de transport responsabile față de mediu”.

De ce este important pentru România să aibă specialiști bine pregătiți în evaluarea impactului de mediu?
Marius Nistorescu, specialist în infrastructură și trainerul workshop-ului este de părere că

„drumurile trebuie construite astfel încât să respecte cerințele directivelor Comisiei europene, ca atare, trebuie să fie proiecte de nivel european. Asta înseamnă, cel puțin din partea părții de mediu, o mai mare considerație pentru aspectele de mediu, dar în principal pentru cele de biodiversitate. Asta înseamnă să distrugem cât mai puține habitate naturale, să păstrăm continuitatea rețelei verzi, și asta se poate face prin adaptarea infrastructurii astfel încât să se mențină acele culoare, acele coridoare ecologice esențiale pentru deplasarea faunei sălbatice.”

Fragmentarea și perturbarea ecosistemelor valoroase, incluse sau nu în arii naturale protejate, nu sunt o soluție de dezvoltare. Așa cum exemplele din anii trecuți au arătat că proiectarea lacunară poate avea efecte directe asupra omului – ex. accidentele provocate de urșii care au ieșit pe autostrada Sibiu – Deva.

Ion Dumitru este manager la o firmă de consultanță din Brașov. Workshop-ul de la Colțești l-a surprins mult

„a fost uluitor, nu m-am așteptat, deși aveam noțiuni elementare despre cum funcționează un mecanism, un lanț ecologic, și nu m-am așteptat să existe așa uriașe pierderi în urma unor modificări realizate de oameni, aparent minore, asupra mediului”.

În cadrul întâlnirii s-a pus accentul pe experiența practică și implicarea activă a participanților, au fost analizate provocările cu care participanții se confruntă în practică, iar exemplele concrete internaționale au demonstrat că dezvoltarea unei infrastructuri rutiere ecologice este posibilă. Așa cum ne-o dorim și noi, aici în România.