În data de 1 ianuarie, colegul nostru Csaba Domokos a fost sesizat de către Garda de Mediu Mureș cu privire la un pui de urs prins într-un laț în Munții Gurghiu, deasupra localității Dulcea. Puiul a fost descoperit de către un activist de mediu care căuta tăieri ilegale de păduri în zonă, iar acesta a alertat imediat autoritățile prin intermediul serviciului de urgență. Împreună cu medicul veterinar Levente Borka-Vitális de la Vets4Wild, colegul nostru s-a deplasat la fața locului.

Operațiunea de salvare s-a desfășurat în prezența Jandarmeriei, a Poliției, a Gărzii de Mediu, a paznicului de vânătoare al gestionarului fondului cinegetic și al unui reprezentant al DSVSA Mureș. Femela în vârstă de 1 an, cu o greutate de aproximativ 40 kg, a fost rapid anesteziată și eliberată din laț.

În timp ce încerca să scape din lațul prins în jurul gâtului și al unui picior din față, animalul a suferit tăieturi adânci la nivelul gâtului și al zonei subaxilare. Medicul a dezinfectat rănile și i-a administrat antibiotice și medicamente antiinflamatoare cu durată lungă de acțiune. Întrucât incidentul a avut loc în munți, departe de cel mai apropiat sat, puiul a fost lăsat să-și revină din anestezie la fața locului.

 După intervenție, Jandarmeria a rămas în zonă, securizând-o până seara târziu. Jandarmii au confirmat, ulterior, că puiul a început să se trezească la aproximativ 4 ore după ce a fost anesteziat. Pe 2 ianuarie, paznicul local de vânătoare s-a întors la fața locului și a efectuat o cercetare mai amplă a zonei, confirmând, de asemenea, că puiul a plecat.

Suntem destul de încrezători că puiul de urs își va reveni complet – deși tăieturile erau adânci, rănile nu i-au pus viața în pericol, iar animalul se afla într-o stare fizică bună. Pe toată durata intervenției, mama puiului nu a fost văzută în zonă – dar puiul ar trebui să aibă șanse rezonabile de supraviețuire chiar dacă nu reușește să se reîntâlnească cu mama sa (cel mai probabil, ar fi fost oricum abandonată de ursoaică la începutul sezonului de împerechere, în aprilie sau mai). La aproximativ 30 de metri distanță de locul unde puiul era prins în laț, se afla un lup mort (o femelă de aproximativ 2 ani), prins de gât într-un alt laț. Lupul a murit cu aproximativ 24-48 de ore mai devreme.

În zilele care au urmat, au apărut o serie de reportaje în mass-media și postări pe platformele de socializare. Unele dintre acestea susțineau ideea că lațurile au fost montate de localnicii sătui de pagubele provocate de urși. Pe de o parte, prin aceste materiale se încerca cumva justificarea actului de braconaj, ca fiind o măsură disperată, de ultimă instanță, pentru a preveni pagubele provocate de urși. Pe de altă parte, prin această narativă – fie în mod indirect, fie direct – s-a făcut lobby pentru creșterea cotei de vânătoare pentru urși. În realitate, lațurile respective nu vizau urșii, ci erau montate pentru a captura specii de ungulate (căprioare, mistreți sau cerbi), pentru carnea lor – o practică destul de comună în multe zone rurale din România. Știm acest lucru deoarece:

• atât lațul care ținea puiul de urs, cât și cel în care se afla lupul mort erau legate de copaci subțiri. Un urs de 3-4 ani ar fi rupt cu ușurință acei copaci și s-ar fi eliberat, ca să nu mai vorbim de unul mai mare.
• lațurile au fost montate cândva, în decursul ultimelor două săptămâni (cu 2 săptămâni înainte de incident, în zonă a avut loc o vânătoare de mistreți la goană și lațurile nu erau încă acolo). Capcanele care vizează în special urșii nu se montează în perioada de iarnă, în timpul somnului de iarnă al animalelor (o parte din populație s-a retras deja la iernat, chiar și într-o iarnă blândă precum cea actuală), ci în perioada în care urșii provoacă cele mai multe pagube. În plus, începând cu toamna anului 2022, pagubele provocate de urși în această zonă nu au fost semnificative, datorită hranei naturale aflate la dispoziția urșilor (în principal datorită unei super-abundențe de jir).

Acestea fiind spuse, lațurile și celelalte dispozitive folosite de braconieri nu sunt selective. Acesta a fost cel de-al 15-lea urs pe care l-am salvat din lațurile braconierilor începând din anul 2011, în cooperare cu Vets4Wild, cu gestionari ai unor fonduri cinegetice și împreună cu diverse autorități.