„Dacă a ars o cameră dintr-o casă, dar noi suntem bine, nu înseamnă că problema nu există. Cu cât trece timpul, cu atât va fi mai greu să trăim într-o casă în flăcări pe care să o putem stinge înainte să se prăbușească ”.

Anul acesta a fost înregistrată cea mai caldă lună septembrie de până acum. La scurt timp după acest val de căldură extremă, ne-am întâlnit la o terasă cu cercetătorul științific, dr. Hajdu Hunor László.

Acum când stăm de vorbă este foarte frig, dar acum câteva zile a fost caniculă.

Da, este una dintre consecințele schimbărilor climatice. Am perturbat din stabilitate un sistem complex, care acum încearcă să-și revină.

Cum?

Vorbim despre un fenomen fizic simplu. Să luăm Emisfera Nordică, deoarece majoritatea populației lumii locuiește aici. Temperatura este foarte ridicată la zona tropicală și este foarte scăzută la polul nord. Datorită diferenței de temperatură din jurul Polului Nord, la șaizeci – șaptezeci de latitudini se află un vânt de mare viteză, numit jetstream, care se învârte în jurul Pământului și păstrează aerul rece în jurul Polului Nord.

Acum, temperatura Pământului este cu aproximativ 1°C mai ridicată decât cu o sută de ani în urmă. Iar la poluri, creșterea temperaturii este de cinci – șase ori mai mare decât la Ecuator, unde încălzirea este minimală. Diferența în temperatură între Cercul Polar și Ecuator a început să scadă, prin urmare, stabilitatea vântului jetstream a început să varieze. Ca rezultat, în loc să păstreze tot timpul aerul rece la Cercul Polar, sistemul începe să se prăbușească.
Acum a scăzut temperatura pentru că un astfel de curent a ajuns la noi. Aceste fenomene devin ce în ce mai frecvente. Vremea va fi din ce în ce mai imprevizibilă.

Septembrie 2020 a fost cu 0,05 grade Celsius mai cald decât septembrie anul trecut. Am putea spune că este o creștere doar de câteva procente…

Nu creșterea temperaturii contează. Acel grad Celsius nu pare grozav, dar este o încălzire imensă la nivel global. Sistemul s-a dezechilibrat. Ultimii zece mii de ani au fost printre cele mai stabile perioade din Epoca Pământului. Am putut calcula vremea și de aceea am fost capabili pentru a realiza revoluția agricolă. Ca urmare a schimbărilor climatice, frecvența vremii extreme va crește, vom experimenta mai des caniculă, furtuni puternice și fronturi reci.

Ce se va întâmpla dacă ne continuăm modul de viața de până acum și nu facem nimic pentru a reduce impactul schimbărilor climatice?

Dacă nu facem nimic, temperatura Pământului ar putea crește cu patru – cinci grade până în 2100. Creșterea acceptată a temperaturii pentru civilizația actuală este de 1,5°C. Acest lucru nu înseamnă că viața dispare de pe Pământ. Înseamnă că stabilitatea care caracterizează viața noastră acum, nu va mai exista. Planeta nu va mai putea să ofere aceste condiții în viitor, iar acest lucru va avea consecințe sociale și politice.

Acestea au început deja. De exemplu, criza refugiaților din Siria s-a datorat parțial și lipsei de apă.

Da, iar acest scenariu este cel mai rău. În ultimii cincizeci – o sută de ani există un marcaj uriaș în diagrame a emisiei dioxidului de carbon. Pentru un scenariu mai bun, emisiile actuale de dioxid de carbon ar trebui reduse cu șaizeci până la optzeci la sută.

O cifră imensă. Totuși, cum să implementăm așa ceva?

Am putea implementa. Avem cunoștințe tehnice. Tehnologia este aici.
Spuneam că ori strângem puțin cureaua acum, ori trebuie să o strângem foarte tare mai târziu.

Ce se poate întâmpla cu noi în viitor?

De regulă, zonele uscate se vor lupta cu o secetă și mai mare. În România, Bărăgan, Banat, Dobrogea, așa cum am văzut anul acesta, se află într-o astfel de situație. Creșterea frecvenței evenimentelor extreme înseamnă că, dacă a existat o secetă majoră în aceste locuri o dată la zece ani, acestea se vor repeta mai des, de exemplu le vom vedea la fiecare cinci ani.

Ne place să ne referim la Transilvania ca fiind o zonă foarte protejată. Ce se poate întâmpla aici?

Ne putem aștepta la o încălzire generală. De asemenea frecvența vremii extreme, frecvența inundațiilor, secetei, furtunilor, va crește. Pe de altă parte, schimbările climatice se vor caracteriza prin dispariția pinilor, în special a molidului. Pădurile tipice ale ținutului secuiesc pe care le vedem acum nu vor fi, cu siguranță, la fel peste o sută de ani. Molidul este cea mai sensibilă specie la secetă și furtuni. N-are rădăcini adânci și cade ușor. Cu creșterea frecvenței furtunilor, mai mulți copaci vor cădea. Acest fenomen a început deja. O să dispară hectare de păduri, lucru care va fi urmat de eroziunea solului. În Transilvania această schimbare va fi foarte spectaculoasă.

Ce pot face oamenii pentru a reduce impactul încălzirii globale? Educația este o soluție?

Educația nu este suficient de rapidă, de asemenea, poartă o problemă morală foarte puternică. Putem transmite soluția crizei climatice copiilor de astăzi?

După părerea mea, cea mai mare forță a omului obișnuit este votul. Într-o democrație, inițiativele care vin din societate, transformate în legi care sunt și respectate, au o mai mare putere decât impactul acțiunilor a 20 – 30 de persoane.
Acest lucru se poate întâmpla cu ușurință într-o societate mică și foarte bogată. Cu cât este mai mare o societate, cu atât este mai greu. De asemenea acțiunile noastre individuale sunt foarte importante. Să consumăm mai conștient și mai puțin, să susținem activitatea organizațiilor ale căror proiecte includ obiective privind schimbările climatice.

Casa arde. Putem alege să chemăm pompierii și ajutăm la stingerea incendiului sau îl lăsăm să ardă. Există încă o mulțime de tranziții între cele două opțiuni. Cu cât trece timpul mai mult, cu atât mai multe lucruri vor arde, și cu atât va fi mai greu să trăim în casă. Se poate face ceva și în cincizeci de ani, dar atunci viața probabil va fi atât de rea încât va trebui să acționăm pentru supraviețuire. Dacă acționăm acum, poate peste zece, douăzeci, cincizeci de ani va trebui să ne confruntăm cu mai puține lucruri negative.