Omul mănâncă de trei – cinci ori pe zi. Cumpărarea, prepararea și consumul alimentelor necesită o parte semnificativă din viața ta. De aceea nu este de mirare faptul că acesta este unul dintre domeniile cele mai importante pe care ar trebui să te concentrezi.

Industria alimentară, agricultura și utilizarea pământului sunt responsabile pentru un sfert din emisiile globale (Figura 1). Dacă crezi că această valoare nu este mare, te înșeli. Comparând această cifră cu utilizarea tuturor formelor de transport (inclusiv mașini, avioane, trenuri, transporturi etc.), observăm că transportul contribuie cu aproximativ 14-16 la sută din emisiile de gaze cu efect de seră, în timp ce la producția de alimente emisiile se dublează. De aceea schimbarea obiceiurilor de alimentație ale societății ar fi un element cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acest lucru nu necesită neapărat o reglementare legislativă (politică sau economică) pentru că decizia individuală de a cumpăra este în același timp și responsabilitatea individului.

Cu toate acestea trebuie să ne gândim la problema cantității gazelor cu efect de seră emise atunci când sunt produse diferite alimente.

Un studiu din 2018, realizat pe 3.800 de ferme din 119 țări a avut următoarele rezultate: în timp ce producția a 60 de kilograme de carne de vită eliberează 60 de kilograme de gaze cu efect de seră în aer, producția aceleiași cantități de porumb eliberează doar un kilogram. Din producția de miel și brânză rezultă mai mult de 20 de kilograme de gaze cu efect de seră pe kilogram de produs. Amprenta de carbon a cărnii de pui (6 kilograme) și a cărnii de porc (7 kilograme) este mai mică decât a cărnii de vită, dar totuși mai mare decât majoritatea alimentelor pe bază de plante. Cultivarea unui kilogram de roșii emite 1,4 kilograme de gaze cu efect de seră, un kilogram de porumb emite un kilogram de gaze cu efect de seră, un kilogram de banane emite 0,7 kilograme de gaze, în timp ce cultivarea unui kilogram de mere emite numai 0,4 kilograme de gaze.

La majoritatea alimentelor, în special la cele poluante, majoritatea emisiilor de gaze cu efect de seră provin din utilizarea pământului și din activitățile agricole. Acestea includ procese precum fertilizarea solului și emisia metanului. Acestea împreună reprezintă peste 80% din amprenta producției alimentelor.

În mod surprinzător, transportul aduce o mică contribuție la amprentă. La majoritatea alimentelor, această valoare este mai mică de 10%. În fapt, această valoare este mult mai mică la alimentele cele mai poluante. De exemplu, în producția de carne de vită, transportul este responsabil doar pentru 0,5% din amprenta de carbon. Nu doar transportul, ci toate celelalte procese de producție ale alimentelor (procesare, ambalare etc.) reprezintă o mică parte a amprentei.

Acest fapt este adevărat și în cazul amprentei alimentației cetățenilor din Uniunea Europeană (UE).

După tipul de alimente: 83% din amprenta industriei alimentare provin din producția de ouă, de lactate și carne (Figura 4). Această valoare este deosebit de mare în România și este peste media Uniunii Europene. (Figura 5)

De aceea este important să reducem consumul alimentelor de origine animală decât să favorizăm produsele locale la cumpărături. Alimentele de origine animală cultivate local au o amprentă de carbon mult mai mare decât cele de origine vegetală transportate de departe. Înlocuirea cărnii de vită și a produselor lactate pentru mai puțin de o zi cu pasăre, pește, ouă sau cu nutritive pe bază de plante, reduce amprenta de carbon mai mult decât cumpărarea produselor locale pentru o întreagă săptămână.

Evită fructele „zburătoare”!

Faptul că transportul alimentelor aduce o mică contribuție la amprenta de carbon în multe cazuri, nu este adevărat. De aceea, îți recomandăm un lucru mic, dar esențial: amprenta alimentelor transportate pe cale aeriană este destul de mare. Poate fi de până la 50 de ori mai mare decât a celor ce sunt transportate pe căi de transport navale. Din păcate, acest lucru este destul de dificil de aflat în magazine. De exemplu, modul de livrare este foarte rar afișat pe etichete, dar există câteva semne care merită menționate. Alimentele care călătoresc cu avionul sunt alimente care au o perioadă de valabilitate scurtă, cum ar fi fructele de pădure. De fapt, țara de origine este aproape întotdeauna indicată. Din aceste două informații este ușor să tragem o concluzie despre modul prin care alimentele au ajuns la magazin. Ca regulă generală: evită alimentele cu perioade de valabilitate foarte scurte și care provin din țări îndepărtate.

Așadar, dacă vrei să diminuezi amprenta de carbon a alimentației tale este indicat să eviți alimentele care sunt transportate cu avionul. Totuși, în ciuda celor scrise mai sus, este foarte important să te concentrezi pe ceea ce mănânci și nu pe țara de origine. Dacă mănânci mai puțină carne și produse lactate sau schimbi carnea de vită cu cea de pasăre, de porc sau alternative din plante, o să-ți reduci amprenta de carbon într-o măsură mult mai mare decât dacă te-ai concentra doar pe distanță.

Protejează pădurile!

Pe lângă emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să ai grijă și de alți factori: de protecția biodiversității și a naturii. Dacă nu crezi că poți face acest lucru prin a fi atent la cumpărăturile de zi cu zi, atunci citește mai departe.

Între 2001 și 2015, 123 de milioane de hectare de păduri au dispărut numai din cauza agriculturii. Mai bine de jumătate (58%) din acestea, aproape 71,6 milioane de hectare dispărute, au drept cauză producția a șapte produse. Din acestea cea mai mare distrugere, aproximativ 45,1 milioane de hectare de extracție forestieră a fost cauzată de producția cărnii de vită. Uleiul de palmier ocupă al doilea loc prin distrugerea a 10,5 milioane de hectare de păduri, urmată de soia 8,2 milioane de hectare. Producțiile de cacao, lemn de cauciuc, hârtie și cafea, fiecare responsabil de dispariția a aproximativ 2 milioane de hectare de păduri. Restul cantității rezultate din extracția forestieră legată de agricultură provine din cultivarea multor alte specii de plante.

Ce ne spune acest lucru?

Clar. Să nu consumi mult din aceste produse sau chiar să nu le consumi deloc. Te încurajăm să citești lista ingredientelor de pe ambalajul produselor. Vei vedea foarte repede cât de mult ai contribuit la extracția forestieră fără să îți dai seama. Ți se pare o provocare mare să elimini uleiul de palmier din viața ta? Nici nu se observă că este un ingredient important în aproape toate produsele din magazine. Nu te speria! Experimentează și încearcă produse noi ca să poți elimina produsele dăunătoare.

Nu risipi!

Așa cum am văzut, amprenta de carbon a producției alimentare este imensă. Acest fapt este oarecum mai ușor de acceptat dacă considerăm alimentația o nevoie de bază a oamenilor. Ceea ce este mai greu de acceptat este faptul că la nivel global, aproximativ un sfert din alimente ajung la gunoi (Figura 6.). Astfel, risipa alimentară este responsabilă pentru 6% din emisiile totale ale gazelor cu efect de seră. Această valoare este de trei ori mai mare decât emisiile care provin din aviație (Figura 1). Chiar dacă aceste alimente au nevoie în același mod de pământ, apă, energie și îngrășăminte, o parte din alimente se pierd în timpul procesului de producție (15%), iar o altă parte semnificativă provine și din alimentele risipite de consumatori (9%).

Ce poți face cu aceste fapte?

Foarte mult. 9% din cantitatea alimentelor ajung în gunoi. Nu există o risipă mai mare decât să cumperi ceva și să nu-l folosești. Ideea este foarte simplă: dacă mănânci numai două mere, atunci cumpără numai două în loc de un kilogram. Dacă mănânci puțină pâine, cumpără o cantitate mică de mai multe ori, decât să arunci la gunoi jumătate pentru că s-a uscat sau s-a mucegăit. Fă cumpărături cumpătate. Planifică-ți meniul săptămânal și fă o listă de cumpărături pe baza planului tău. Cumpără numai ceea ce folosești și mănânci. Tone de alimente sunt aruncate de către hiper- și supermarketuri în fiecare zi pentru că au expirat. De obicei produsele care se aproprie de data de expirare nu vor fi cumpărate. De ce aruncăm un produs care expiră poimâine, dacă vrem să îl folosim astăzi? Cumpără cu înțelepciune pentru a reduce risipa accentuată. Conștiința ta va fi mulțumită de portofelul tău.

În concluzie, pentru diminuarea amprentei tale de carbon poți face următoarele:

• Renunțarea la carne este una dintre cele mai eficiente activități de reducere a amprentei de carbon;
• Dacă nu poți face acest lucru complet, redu consumul de carne la 2-3 zile pe săptămână, astfel contribuind deja eficient la reducerea amprentei de carbon;
• Înlocuirea cărnii de vită cu cea de pasăre și pește este a doua cea mai bună opțiune; este chiar și mai sănătoasă;
• Evită produsele transportate cu avionul deoarece au o amprentă ridicată;
• Nu risipi, folosește tot ceea ce ai cumpărat;
• Evită produsele responsabile de distrugerea pădurilor: carnea de vită, uleiul de palmier, soia, cacao și cafea.