Tabara de inelare si educație ecologcă din Munții Gurghiului.

Scop

Studierea avifaunei dintr-un habitat tipic de munte si educare tinerilor în vederea îmbogatirii cunostintelor despre pasari si a modului de a trai în natura.

Istoricul taberei

Primele studii efectuate au fost în anul 1993 iar prima tabara s-a organizat în 1994. Cazarea s-a facut în cabana de vînâtoare Dürgo, cu acordul Ocolului Silvic Sovata. Perioada de cercetare a fost stabilita la 2 luni, în perioada iulie-septembrie. Motivele alegerii acestei perioade sunt:

• Identificarea speciilor cuibaritoare, fara sa deranjam pasarile în timpul clocitului si pe durata cresterii puilor;

• Identificarea speciilor migratoare;

• Conditiile mete nu sunt favorabile studiul în celelalte luni ale anului

Locul taberei

Zona cercetata se afla în Muntii Gurghiului , la 15 Km. de orasul Sovata. Muntii Gurghiului sunt situati în Carpatii Orientali, apartinând lantului muntos vulcanic din partea vestica a acestuia. Sunt înconjurati la nord de Muntii Calimani, de care sunt separati de catre râul Mures. Spre est se afla Depresiunea Giurgeului, iar dinspre sud sunt înconjurati de Muntii Harghitei si valea Târnavei Mari. Spre vest, în imediata vecinatate a Muntiilor Gurghiului se afla Dealurile Siclodului, Dealurile Becheci si Depresiunea Reghinului. Muntii Gurghiului nu apartin muntilor cu altitudini mari din România, vârful cel mai înalt fiind de 1776 m (vf. Saca), dar este una dintre cele mai împadurite. Temperatura medie anuala este în jur de 4 ° C, iar precipitatia medie anuala este cca. 1200 mm, datorita faptului ca Muntii Gurghiului sunt expusi influentei vânturilor vestice umede.

Terenul cercetat se paoate împarti în trei zone importante:

1. Zona carierei

Este caracterizata prin pereti verticali, rezultati în urma exploatarii pietrei, înconjurati de versanti abrupti acoperiti de zmeurisuri întinse, acestea fiind înconjurate de sus de paduri de molid, de jos de paduri de fag. Exploatarea intensiva a rocii continua si în zilele noastre. Datorita vegetatiei diferite si ornitofauna difera de cea din zona taberei, fapt pentru care si acest loc a fost studiat. Aceasta zona este la aprox. 1 km de locul taberei. Aici nu s-au efectuat inelari ci doar observatii faunistice regulate.
Cele mai importante grupari de vegetatie de aici sunt:

Rubo – Epilobietum – caracterizeaza zmeurisurile întinse;
Rumici – Deschanpsietum caespitosae;
Hieratio (transilvanico) – Piceetum

2. Zona taberei
Este caracterizata prin paduri compacte de molid (Picea abies) , aici aparând sporadic portiuni mici sau mai mari de zmeuris si pajisti, unde se afla în regenerare padurea în urma doborâturilor de vânt. Trebuie mentionat si faptul ca aceasta padure nu a fost taiata, deci avem copaci de toate categoriile de vârsta.
Cele mai importante gruparii de vegetatie sunt:

Hieratio (transilvanico) – Piceetum – aceasta caracterizeaza padurea de molid;
Vaccinietum myrtilli – este prezent la marginea padurilor si între copacii tineri în zona de regenerare;
Rubo – Epilobietum – caracterizeaza zmeurisurile

Speciile de plante lemnoase cele mai importante sunt: molidul ( Picea abies ), bradul ( Abies alba ), socul rosu ( Sambucus racemoza ), afinul ( Vaccinium myrtillus ), merisorul de munte ( Vaccinum vitis-idaea ).

3. Zona vârfului Saca
Se afla la o altitudine de peste 1750 m si este caracterizata prin ienuparisuri cu câteva exemplare de molizi subdezvoltati, raspânditi sporadic. Aceasta zona a fost studiata datorita prezentei speciilor de pasari clocitoare caracteristice acestei vegetatii. Zona vârfului Saca se afla la o distanta de 6-7 km. de locul taberei.
Cele mai importante grupari de vegetatie sunt:

Jenupereto Vaccinetum;
Vaccinium myrtillus – Vaccinium vitis idaea

Metode de studiere folosite

În studiul avifaunei din zona am folosit doua metode:

observatiile faunistice, adica observarea pasarilor cu ajutorul binoclului;
metoda de inelare.

Împreuna cu rezultatele inelarilor, observatiile faunistice ne dau o imagine unitara despre dinamica populatilor de pasari. Cu ajutorul observatiilor faunistice putem identifica si înregistra si acele specii de pasari care sunt greu sau imposibil de capturat. Plasele folosite în tabara, saptesprezece la numar, sunt de tip japonez, iar suprafata totala a plaselor este cca. 440 m 2 .
Când am ales locurile de capturare, am avut în vedere sa acoperim toate tipurile de biotopuri posibile. Este foarte importanta asigurarea permanentei, constantei locurilor de amplasare a plaselor în vederea comparabilitatii datelor în evaluarea dinamicii. De aceea locul plaselor a fost identic în fiecare an, doar durata taberei fiind diferita.

Pentru fiecare exemplar capturat a fost notat ora capturarii si zona de biotop unde s-a capturat si de fiecare data posibila s-a determinat sexul si vârsta. Totodata este examinat cantitatea de grasime acumulata, starea de napârlire a fiecarei pasare si se iau diferite masuratori biometrice. Dupa masuratorile necesare pasarile sunt lasate imediat în libertate.

Educatie ecologica

Un alt rezultat semnificativ este prezenta în decursul a cinci ani de activitate a unui numar important de participanti, majoritatea tineri. Acestia prin participarea lor ne-au dat privilegiul de a-i educa în spiritul ocrotirii naturii, a cunoasterii pasarilor. Din tara au participat 190 de persoane din 13 judete. Tabara a dobândit un caracter international prin participarea a 72 de persoane din 9 tari si anume au fost 54 de persoane din Ungaria, 2 din Slovacia, 1 din Suedia, 3 din Voivodina, 2 din Yugoslavia, 4 din Scotia, 3 din Belgia, 2 din S.U.A., si o persoana din Anglia.

În decursul taberei au fost realizate o multime de fotografii si diapozitive. Unele dintre acestea au fost folosite la o expozitie de fotografii organizata de grupul nostru si la nenumarate proiectii de diapozitive realizate la scoli, diferite simpozioane, întruniri si cu anumite ocazii speciale (Ziua Pasarilor, Ziua Pamântului etc.). Totodata trebuie sa mentionam ca a fost realizat un film de scurt metraj, care a fost prezentat la postul de televiziune nationala TVR1.