Coșuri de gunoi anti-urși, reguli stricte în zonele de campare cu privire la păstrarea alimentelor și descurajarea practicii de a atrage urși din dorința de a-i fotografia. Acestea sunt doar câteva dintre metodele prin care Canada limitează cu succes interacțiunile dintre urși și oameni. De ce vă dăm exemplul Canadei? Colegul nostru, Domokos Csaba, specialist în această specie a participat la a 28.a conferință organizată de către IBA (International Association for Bear Research and Management) în Edmonton, Canada.

Cum ai aprecia nivelul conferinței?

Știam exact la ce să mă aștept, întrucât în urmă cu 12 ani în 2012 am mai participat la această conferință. Organizatorul, IBA este organizația de top la nivel mondial în ceea ce privește cercetarea urșilor. Există o comisie care analizează toate prezentările primite și alege pe acelea care vor fi prezentate în cadrul conferinței. Cei peste 400 de participanți sunt acele persoane, care contează în lumea cercetării urșilor. 

Ai fost prezent nu doar ca și invitat, ci și ca speaker. Care a fost tema abordată?

Am prezentat rezultatele unei cercetări la care am lucrat câțiva ani buni, pentru a vedea impactul pe care o va avea autostrada planificată între Târgu Mureș – Iași (A8) asupra urșilor și a altor specii. În anii 2014, 2017 și 2020 am efectuat cercetări în teren în partea de est a județului Harghita, respectiv în partea de vest a județului Neamț. Din Ditrău și până în Târgu Neamț am analizat de-a lungul traseului autostrăzii prezența urșilor, prin utilizarea capcanelor de păr. Această cercetare ne-a dezvăluit mai multe informații interesante. În primul rând, că există animale doar în jumătatea vestică a zonei de studiu, nu doar urși, ci și alte mamifere mari, cerbi, căprioare, mistreți. ceea ce a fost un rezultat surprinzător pentru noi, deoarece zonele de la est de lacul Bicaz sunt printre cele mai bune habitate pentru urși din țară. Este probabil că mortalitatea asociată braconajului intens a făcut ca aceste zone să acționeze ca niște capcane ecologice. Acest lucru înseamnă că, teoretic, sunt habitate foarte bune, iar urșii vin în această zonă, deoarece detectează că nu sunt prezenți alți urși, adică este un habitat neocupat și apoi sunt împușcați. Nu știam că există acest nivel de presiune asupra speciei. Rezultatele au fost surprinzătoare și din alte privințe, deoarece am identificați o populație mult mai mică de urși, decât ceea ce anticipam înainte de începerea studiului. 

Rezultatele acestei cercetări vor fi luate în considerare înainte de construirea autostrăzii?

Între timp, autorizația de mediu a fost deja emisă pentru acest segment din viitoarea autostradă și, din punct de vedere tehnic, nu sunt planificate ecoducte pentru animalele sălbatice, deoarece compania care a efectuat studiul a considerat că ar exista oricum suficiente viaducte și tuneluri, din cauza terenului dificil, pentru a face 30% din această porțiune de autostradă permeabilă pentru animalele sălbatice. După ce autostrada va fi construită, și după ce animalele se vor obișnui cu aceste potențiale pasaje, acest studiu ar putea fi repetat și s-ar putea vedea dacă ele într-adevăr le folosesc, dacă pasajele existente sunt într-adevăr suficiente sau dacă este necesar să se construiască mai multe. Cu toate acestea, va fi foarte costisitor și mult mai dificil de construit ulterior și există puține șanse ca acest lucru să se și întâmple.

În România s-a intensificat conflictul urs-om. Cum văd experții din alte țări relația și coexistența dintre oameni și urșii?

În Europa, în țările în care există o populație semnificativă de urși, specia se vânează, în ciuda faptului că Directiva Habitate nu permite vânătoarea de trofee. Știm, de asemenea, că în alte locuri în care s-au făcut cercetări mai serioase și pe termen mai lung, cum ar fi Suedia, vânătoarea va cauza în curând probleme grave pentru specie. Acolo, se preconizează, conform cercetărilor actuale, că populația poate scădea până la punctul în care supraviețuirea speciei va fi amenințată. Există și alte abordări. Au existat destul de multe prezentări din provincia Columbia Britanică, deoarece conferința a avut loc în vecinătatea acesteia. În 2016 când a fost anunțată o interdicție temporară de vânătoare în România, tocmai fusese anunțată o interdicție similară și în British Columbia. Numai că acolo, nici în prezent nu se vânează și nici nu se ia în considerare această variantă. Există abordări diferite, există probleme similare. Deci nu suntem într-o situație unică România. Ceea ce este important aici este că trebuie să ne străduim să avem și date științifice de încredere și să le folosim ca bază pentru planificarea gestionării speciilor și pentru activitățile de conservare. Dacă vedem că nu mergem în direcția corectă, ar trebui să luăm decizii bazate pe date științifice solide și nu pe emoții.

Cât de utilă a fost această conferință pentru tine din punct de vedere profesional?

Pentru mine a fost foarte utilă. Mi-am dorit să petrec câteva zile ascultând oameni care chiar sunt specialiștii acestei / acestor specii. Există o serie de inițiative internaționale în care suntem implicați și furnizăm date și continuăm discuțiile cu privire la efectuarea altor cercetări.