RENBAL – Renewables and Nature in Balance

Uniunea Europeană și-a asumat un rol de lider în combaterea schimbărilor climatice, accelerând tranziția de la combustibilii fosili către surse de energie regenerabilă. Acest demers lăudabil este esențial și binevenit, însă ritmul său a fost amplificat semnificativ în contextul crizei energetice generate de invazia Rusiei în Ucraina. Ca răspuns la dificultățile și perturbările de pe piața mondială a energiei, în mai 2022, Comisia Europeană a lansat planul REPowerEU pentru a reduce dependența de combustibilii fosili prin accelerarea utilizării energiei regenerabile.

Acest plan a fost consolidat prin Regulamentul (UE) 2022/2577, care a simplificat procesul de acordare a autorizațiilor de mediu, și prin Directiva revizuită privind energia din surse regenerabile (RED III) din octombrie 2023, care impune statelor membre să se angajeze în planificarea spațială pentru producția de energie din surse regenerabile într-un mod accelerat. Acest proces nu este lipsit de riscuri, dacă este implementată chiar și ușor neglijent, poate avea consecințe negative semnificative asupra naturii. De aceea, este esențial să acordăm o atenție deosebită modului în care este pusă în aplicare.

De la introducerea Directivei RED, ponderea surselor de energie regenerabilă în consumul energetic al UE a crescut de la 12,5 % în 2010 la 25,2 % în 2024. Suedia a înregistrat cea mai mare pondere a energiei regenerabile în consumul său (62,8%), devansând Finlanda (52,1%) și Danemarca (46,8%), conform datelor raportate către Eurostat.

Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-eurostat-news/w/ddn-20251218-2

Planul Național Integrat pentru Energie și Climă (PNIESC) actualizat al României, publicat de Comisia Europeană (CE) în octombrie 2024 și care din păcate a parcurs tardiv procedura evaluării strategice de mediu (SEA), fără ca aceasta să țină cont de impactul cumulativ al infrastructurilor energetice existente și planificate conform legii, stabilește un obiectiv privind ponderea energiei regenerabile de 38,3% în consumul final de energie până în 2030 – o îmbunătățire față de versiunile anterioare, dar încă sub recomandarea CE de 41%. În același timp, este esențial ca dezvoltarea acestor proiecte să fie planificată astfel încât să evite impactul asupra biodiversității și să țină cont de interesele comunităților locale.

În aprilie 2026, România a depăşit 7 GW instalaţi în capacitate fotovoltaică, cumulate în parcuri industrial şi prosumatori (50 – 50%), conform datelor ANRE şi rapoartelor patronatului de profil, dar asta nu înseamnă că Sistemul Energetic Național funcţionează mai bine. Dacă adunăm şi cei 3,2 GW din eolian, capacitatea totală instalată în regenerabile a sărit de 10 GW, depăşind deja cu mult tot ceea ce vine din sursele convenţionale. Faptul că cei 7 GW instalaţi în fotovoltaic nu se văd ca aport în Sistemul Energetic Național decât în parte, cel mai mult 2,8 GW, este pentru că jumătate este ceea ce se numește energie „invizibilă”: prosumatorii consumă mare parte din ce produc direct în locație. Transelectrica vede doar surplusul injectat. Astfel, în graficele de producție națională, se poate vedea uneori doar 1,5-2 GW solar, deși în realitate panourile din toată țara produc 5 GW (restul fiind consumat local).

Dacă vrei să afli mai multe detalii

RED III stabilește două dispoziții cheie pentru a ghida dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile. Articolul 15b solicită statelor membre să realizeze o cartografiere coordonată a teritoriilor lor până la 21 mai 2025, pentru a identifica potențialul national. Scopul dispoziției privind RAA (renewables acceleration areas) din RED III este de a echilibra utilizarea terenurilor, nevoile energetice și capacitatea rețelei, asigurând în același timp compatibilitatea cu utilizările existente. Dintre zonele cartografiate ca având potențial de accelerare ridicat și un potențial impact asupra mediului scăzut, vor fi apoi desemnate zone de accelerare, planurile de desemnare urmând a fi supuse procedurii SEA, permițând dezvoltarea armonioasă a proiectelor de energie regenerabilă. În afara zonelor de accelerare se vor aplica procedurile standard de autorizare. Obligația de adoptare a unuia sau mai multor planuri de desemnare a RAA pentru unul sau mai multe tipuri de surse regenerabile de energie (care pot exclude arderea biomasei și centralele hidroelectrice) avea termen februarie 2026. Aceste RAA, identificate ca subseturi ale zonelor cartografiate, sunt considerate deosebit de potrivite pentru proiectele de energie regenerabilă datorită sensibilității scăzute a mediului și, ca atare, beneficiază de proceduri de autorizare accelerate.

Deși directiva RED III a fost transpusă în legislația națională prin OUG 59/2025, implementarea obligațiilor sus menționate aferente procesului României de cartografiere și desemnare a zonelor de accelerare a energiei regenerabile se confruntă cu întârzieri. OUG adoptată stabilește un calendar ambițios de punere în aplicare, care prevede finalizarea cartografierii teritoriale în termen de șase luni de la promulgare și desemnarea oficială a zonelor de accelerare prin intermediul unei hotărâri de guvern (HG) în termen de 18 luni. Aceasta va implica o cartografiere teritorială coordonată pentru a identifica locațiile optime pentru dezvoltarea energiei regenerabile, inclusiv infrastructura necesară, cum ar fi rețelele de transport și instalațiile de stocare a energiei, precum și documentele de planificare spațială existente.

Procesul de desemnare pune accentul pe participarea publicului și pe transparență, cu dispoziții specifice privind consultarea părților interesate și implicarea comunității. Autoritățile locale vor juca un rol crucial în facilitarea acceptării publice prin mecanisme de consultare aliniate la HG 1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe.

În procesul oficial de cartografiere a zonelor de accelerare este implicat un consorțiu format din The Nature Conservancy, Energy Policy Group și Academia de Științe și Artă din Macedonia, iar partenerii din proiectul RENBAL (Grupul Milvus, WWF România, Societatea Ornitologică Română) au fost consultați, urmând ca instrumentele realizate în cadrul proiectului să sprijine procesul oficial.

În acest context, Grupul Milvus, în parteneriat cu WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) și Societatea Ornitologică Română (SOR), lansează proiectul RENBAL – Regenerabile și Natura în Echilibru, o inițiativă care sprijină integrarea conservării naturii în procesul de planificare a energiei regenerabile.

Proiectul își propune să contribuie printr-o abordare integrată, multisectorială și instrumente inovative, la procesul național oficial de cartare și desemnare a zonelor de accelerare a energiei eoliene și solare onshore în România, astfel încât obiectivele climatice să fie atinse fără a compromite protecția naturii.

Activități

Printre activitățile proiectului se numără elaborarea unei hărți digitale de senzitivitate ecologică, care va identifica zonele în care dezvoltarea proiectelor energetice poate avea un impact asupra speciilor și habitatelor. Aceasta va fi completată de mai multe măsuri de atenuare a impactului, menite să sprijine factorii de decizie în planificarea strategică a energiei regenerabile.

Proiectul promovează cooperarea între autorități, societatea civilă și sectorul privat prin dialog intersectorial, schimb de bune practici și implicarea experților internaționali. Totodată, va fi derulată o campanie de informare și conștientizare care va promova echilibrul dintre dezvoltarea energiei regenerabile, protecția biodiversității și beneficiile pentru comunitățile locale.

Prin abordarea sa bazată pe date științifice și colaborare între multiple părți interesate, proiectul RENBAL contribuie la o tranziție energetică responsabilă, care susține obiectivele climatice ale României și protejează patrimoniul natural.

Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției. Mai multe informații despre program: https://elvetiaromania.ro/

Despre partenerii de proiect

Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus” se dedică conservării patrimoniului natural și desfășoară acțiuni de conservare și monitorizare a speciilor periclitate, de cercetare aplicată, de conștientizare și educație. Înființat în 1991 de câțiva ornitologi entuziaști, ONG-ul a reușit, de-a lungul anilor să implementeze proiecte majore, care au contribuit la protejarea animalelor și habitatelor din țara noastră. Timp de mai mulți ani asociația s-a concentrat pe desemnarea siturilor Natura 2000 şi sub influența muncii noastre, rețeaua de arii protejate din România acoperă azi 24%. Grupul Milvus coordonează proiectul RENBAL și contribuie cu expertiză în conservarea biodiversității, dezvoltarea de instrumente tehnice și implementarea activităților în zonele pilot. Mai multe informații: www.milvus.ro

WWF-România (Fondul Mondial Pentru Natură) este una dintre cele mai importante organizații specializate în conservarea mediului. De 20 de ani, participă activ la conservarea naturii, la restaurarea ecologică a mediului natural și construiește un viitor în care oamenii trăiesc și se dezvoltă în armonie cu natura. Misiunea WWF este implementată prin programe de politici publice în domeniul conservării naturii și al sectoarelor economice cu impact, precum sectorul energetic, consolidarea capacității publice de a acționa în probleme de mediu și prin influențarea companiilor să adopte practici mai sustenabile. WWF-România face parte din WWF Internațional, existent de peste 60 de ani, în peste 100 de țări, pe 6 continente. Mai multe informații: www.wwf.ro

Societatea Ornitologică Română este o organizație independentă de conservare a păsărilor din România. SOR lucrează pentru a proteja păsările sălbatice și habitatele lor în România de 36 de ani. Misiunea noastră este să ne asigurăm că populațiile noastre unice de păsări sunt protejate, iar locurile naturale minunate ale României nu sunt exploatate și distruse de evoluțiile dăunătoare. Dorim să îi inspirăm pe oameni să contribuie la protejarea păsărilor și a habitatelor din România și, cu ajutorul lor, să ne asigurăm că şi generațiile noastre viitoare se vor bucura de acestea. Mai multe informații: www.sor.ro