Protectia vânturelului de seara în Câmpia de Vest

Noutăți

Ecologia speciei

Vânturelul de seara Falco vespertinus este o pasare rapitoare migratoare de talie mica, fiind singura specie de pasare rapitoare din aceasta regiune ce cuibareste colonial. Nu îsi construieste cuib propriu, cuibarind în colonii de cioara de semanatura Corvus frugilegus sau în cuiburi razlete de cotofana Pica pica , uneori cuibareste chiar si solitar. Habitatele preferate de aceasta specie sunt acele de zone deschise ce alterneaza cu pâlcuri de copaci, dumbravi, aceste oferindu-i loc de cuibarit. Din aceasta categorie de habitate putem aminti zonele de stepa, silvostepa, taiga, sau chiar si cele unde agricultura se practica în mod extensiv. În bazinul Carpatic colonii de vânturel de seara se formeaza aproape exclusiv în apropierea unor pajisti întinse.

Pasarile se întorc dinspre cartierele lor de iernare pe la mijlocul lui aprilie, depunerea pontelor – 3-4 (2-6) – însa are loc doar prin mijlocul lui mai. Dintre toate speciile de soimi din Europa, puii vânturelului de seara ecluzeaza în cel mai scurt timp, având nevoie de doar 22-23 de zile, fiind apti de zbor dupa alte 27-28 de zile. Privind hrana este o specie oarecum oportunista, de obicei capturând diferite nevertebrate ( Orthoptera, Odonata, Coleoptera ), în acelasi timp însa pot exista perioade când rozatoarele (ex. Microtus arvalis ) sau amfibienii (ex. Pelobates fuscus ) constituie marea parte din hrana vântureilor.

Vânturelul de seara este o specie gregara, mai ales înaintea perioadei de migratie, în unele locuri traditionale de înnoptare strângându-se în numar foarte mare (sute sau chiar mii de exemplare). De altfel migreaza spre cartierele de iernare din sudul Africii fara a urmari rute bine conturate.

Distributia speciei

Cuibareste în zonele de câmpie din Europa Centrala-Estica pâna în Asia Centrala-Nordica (Lacul Baikal), populatia din Centrul Europei – estul Ungariei, vestul României si nordul Serbiei – Muntenegru, practic Bazinul Carpatic – constituind astfel periferia vestica a distributiei speciei. Populatia din România e împartita în doua, una fiind cea mai sus amintita, din Câmpia de Vest (vezi harta) ceea ce constituie o sub-populatie aparte împreuna cu cele din Ungaria si Serbia, iar cealalta se gaseste în Dobrogea.

Analizând schimbarile în abundenta si distributia speciei din ultima vreme ne dam seama ca marimea populatiei a scazut semnificativ. Situatia e la fel de tragica si în Bazinul Carpatic, unde s-au în ultimele decenii a avut loc o descrestere notabila. Conform datelor de care dispune Grupul Milvus ne putem da seama, ca nici starea populatiei din Câmpia de Vest nu e mai buna.

Cele mai grave factori periclitante în Câmpia de Vest

  • disparitia/degradarea habitatelor de cuibarit – ciorile de semanatura deseori sunt combatuti prin împuscarea puilor si distrugerea cuiburilor, în acelasi timp în colonii au loc taieri ilegale de arbori
  • degradarea habitatelor folosite de vânturei ca si locuri de vânatoare, descresterea bazei de hrana – acest lucru este deseori cauzat de aratul pajistilor dimprejurul coloniilor, astfel disparând lacustele si alte specii de prada importante pentru vânturei
  • cresterea ratei de mortalitate din cauza electrocutarii – în cazul coloniilor în apropierea carora sunt linii electrice de medie tensiune exista un risc sporit ca pasari sa fie electrocutate fatal, acest lucru datorându-se faptului ca exemplarele tinere, proaspat zburati din cuib deseori folosesc acesti stâlpi pentru a se odihni, precum si vântureii adulti prefera aceste obiecte în timp de vânatoare pentru a sta la pânda; aceste linii electrice pot fi periculosi si în perioada migratiei, în cazul în care acestia se afla în vecinatatea locurilor de înnoptare a vântureilor

Activitati

Pentru a spori cunostintele despre distributia, marimea populatiei din Câmpia de Vest, precum, pentru a avea date recente despre trend-ul ce caracterizeaza si factorii de periclitare ce cauzeaza schimbarile în efective , iar în acelasi timp de a îmbunatati statutul de conservare a speciei, specialistii Grupului de Lucru pentru Protectia Pasarilor Rapitoare din cadrul organizatiei au desfasurat urmatoarele activitati:

  • evaluarea anuala a populatiei cuibaritoare
  • începând cu 1997 inelare si colectarea datelor (data si locul inelarii, date biometrice etc.)
  • initierea programului „Vânturelul de seara trebuie salvat!” în 2004
  • accesarea unor fonduri pentru a putea asigura restabilirea pe termen lung a statutului favorabil de conservare al acestei specii – Grupul Milvus a contribuit într-o masura de loc neglijabila la elaborarea documentatiei de proiect LIFE Nature„Conservarea lui Falco vespertinus în Regiunea Panonica” , proiect ce din fericire a fost acceptat de catre Comisia Europeana spre finantare