Natura 2000 în Valea Nirajului – 2005

1. Informații privind proiectul derulat în regiune

Istoric

  • membrii Grupului Milvus efectuează ieșiri regulate încă din anul 1994 în vederea cartografierii avifaunei din această regiune;
  • între anii 2000-2001, mai apoi 2002-2003 în cadrul a două proiecte finanțate de către Fundația pentru Parteneriat am asigurat monitorizarea continuă a zonei;
  • pe baza datelor acumulate în cursul anilor am ajuns la concluzia, că Valea Nirajului este bogată în multe specii prioritare pentru Natura 2000

Scopul proiectului

Protejarea unor specii de păsări și habitate valoroase din Valea Nirajului prin propunerea zonei ca parte a rețelei Natura 2000, pe baza Directivei Păsări

Obiectivele proiectului

  • recenzarea populațiilor câtorva specii de păsări prioritare din anexa I. al Directivei Păsări în Valea Nirajului
  • întocmirea unei baze de date și documentații despre modul de utilizare a terenurilor agricole, planificările activităților forestiere și factorii periclitanți
  • realizarea unui studiu și elaborarea documentației pentru desemnarea ariei ca sit Natura 2000
  • popularizarea conceptului „Natura 2000” printre diferite grupuri sociale din comunitatea locală

Grupuri țintă

Aria geografică

Proiectul s-a derulat pe Valea Nirajului (județul Mureș) delimitată între localitățile Cinta și Eremitru în amonte

Activitățile proiectului

  • am revizuit datele acumulate în anii precedenți referitoare la distribuția și mărimea populațiilor speciilor țintă
  • am mediatizat inițierea prezentului program și importanța acestuia în presa (ziar, radio) locală
  • am efectuat ieșiri regulate pe teren în perioada de reproducere a păsărilor țintă cu scopul identificării zonelor de cuibărit
  • am consultat registrele și hărțile privind planificările amenajamentelor forestiere precum și PUG- urile (Plan Urbanistic General) primăriilor din care reiese stadiul actual și cel propus pe viitor despre utilizarea terenurilor
  • am examinat pe teren utilizarea actuală a unor terenuri care reprezintă habitatele importante pentru speciile țintă și am confruntat cu datele din registre
  • am identificat și delimitat habitatele importante ale regiunii, care au fost localizate pe hărți
  • am identificat factorii periclitanti de amploare semnificativă, medie sau mică din regiune care ar afecta habitatele și speciilor din zonă pe care l-am desemnat ca sit Natura 2000
  • am prelucrat datele (cele avifaunistice și cele din registre) pentru întocmirea documentației, acestea fiind completate și cu date referitoare la distribuția unor elemente importante de faună și floră din regiunea desemnată
  • am avut întâlniri cu specialiști din Ungaria si Slovacia privind modalitățile de desemnare a unor situri și problemele legate de acestea
  • în cadrul proiectului au fost redactate 4 cărți poștale despre speciile țintă a proiectului, acestea fiind distribuite cu alte materiale de popularizare relevante (pliante, broșuri) pentru primăriile comunelor țintă
  • am realizat două întâlniri cu reprezentanți ai D.S. Mures privind desemnarea sitului, problemele legate de acesta, precum și despre legile care va reglementa activitățile forestiere din pădurile private si cele de stat
  • am purtat discuții cu angajații D.S. Mures cu privire la posibilitatea obținerii statutului de protecție individuală a fiecărei cuib de acvilă țipatoare mică pâna la desemnarea oficială a sitului
  • dupa înregistrarea tuturor datelor necesare am identificat granițele sitului și l-am delimitat zona pe hartă

Continuarea activităților

  • vom continua monitorizarea regulată al avifaunei pe toata suprafața Văii Nirajului și vom perfecționa în permanență baza de date
  • vom depune documentația întocmită către Minister pentru aprobarea sitului ca sit natura 2000
  • dorim ca după acceptarea oficiala a zonei ca Arie de Protectie Specială să administrăm pe acesta în calitate de custod
  • vom continua activitatea de popularizare si conștientizare despre necesitatea conservării biodiversitatii în zonă si vom familiariza conceptul de APS (Arie de Protectie Speciala) și Natura 2000
  • consideram deja un prim pas cu privire la continuitatea proiectului inițiativa unui plan de dezvoltare durabilă într-o localitate de la periferia sitului, condus de către asociația noastră. Dorim ca astfel de proiecte să ia nastere și în alte comune din interiorul sitului desemnat

 

Speciile țintă a proiectului

Speciile țintă care au fost selectate pentru proiect sunt incluse în Anexa 1 al Directivei Păsări.

  • Acvila țipatoare mică (Aquila pomarina)
  • Viespar (Pernis apivorus)
  • Cristelul de câmp (Crex crex)
  • Barza albă (Ciconia ciconia)
  • Ghionoaie sură (Picus canus)
  • Ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus)
  • Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius)
  • Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius)

2. Date generale despre regiunea tinta si documentarea sitului

Localizare, căi de acces

Regiunea delimitată geografic Valea Nirajului se situează în partea estică a județului Mureș. Drumurile publice se intersectează în multe locuri, creând două importante noduri rutiere cum ar fi Târgu Mures (aflata la periferia sitului) și comuna Acătari. Alte bifurcații mai importante a regiunii sunt la Tâmpa, Miercurea Nirajului și între localitățile Vărgata si Hodoșa.

Zona cuprinde un singur oraș, Miercurea Nirajului situată în mijlocul cursului râului Niraj, la 22 km distanță de Tg.-Mures de unde poate fi accesat pe DJ 135 si DJ 151. Dinspre orașul Sovata se poate ajunge în Valea Nirajului pe DJ 153 si DJ 136. Zona desemnată cuprinde un numar de 10 comune și 29 sate, unele unite între ele. Este ușor accesibil dinspre vest (Tg. Mures) și pe drumul național E 60, DN 15, sau drumul principal 13a . Zona mai poate fi accesat și dinspre sud-vest din comuna Bălăușeri aflată pe drumul național E60 și dinspre nord (orașul Reghin) pe DN 15. Comuna Bălăușeri este un nod rutier foarte important iar orașele Reghin și Sovata centre turistice foarte importante și frecvent vizitate atât de turisti de la noi din țară cât și din străinătate.

Suprafața totală care a fost desemnată este de 48134,002 ha (perimetrul de 142,269 Km).

Relieful Văii Nirajului

Caracteristica generală a reliefului județului Mures o constituie etajarea de la est la vest, județul Mureș coboară în trepte de pe crestele Carpaților Orientali înspre Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor.

În limitele județului se deosebește un sector mai înalt de munți și unul mai coborât, de podiș. Toate aceste caracteristici pun amprentă pe distribuția florei și faunei din această regiune. Relieful zonei este dominat de Dealurile Nirajului, dealuri care ajung la peste 450 metri, altutudinile regiunii variind între cotele de 330 si 1079 m purtând caracteristicile bine cunoscute a regiunii de deal.

Hidrografic, ținutul este situat în bazinul Nirajului Mic și a Nirajului Mare (care se unesc în localitatea Mercurea Nirajului) și care au doar puține pârâiașe secundare, unele doar temporare.

Clima

Trăsăturile climatice a județului Mureș sunt o consecință a poziției sale în centrul Transilvaniei, fapt care incadrează respectivul teritoriu în subprovincia climatică temperat-continental moderată, definită de circulația și caracterul maselor de aer din vest si nord-vest.

Acestui teritoriu aflat în partea de est a județului Mureș îi sunt specifice verile mai călduroase, iernile relativ lungi și reci, mai ales spre sectorul montan din partea de N si NE a regiunii.

Datorită etajării reliefului, temperaturile aerului prezintă diferențieri regionale. Urmărind valorile anuale ale temperaturii medii lunare din Valea Nirajului, se constată, că luna cea mai rece este ianuarie (cu medii de – 3 °C, – 8 °C), iar cea mai caldă, iulie (+ 18 °C, + 19 °C). Numărul zilelor de vară oscilează între 65 – 85. Numărul cel mai mare de zile cu îngheț aparține lunii februarie.

Cantitatea medie anuală a precipitațiilor însumează cca 700 – 900 mm în această parte a județului Mureș. Cantitățile medii în luna iulie se incadrează între 80 si 180 mm, iar în ianuarie între 30 și 50 mm. Cantitățile maxime cazute în 24 ore au înregistrat valori mari de peste 100 mm, valoarea maximă a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului (18.06.1929). Grosimea medie a stratului de zapada variază între 25 – 40 cm.

Umiditatea relativa exprimă gradul de saturare a atmosferei cu vapori de apă scade sub 76% în zona Văii Nirajului.

Datorită localizării înspre partea centrală a țării, zona este supusă în cea mai mare parte a anului circulației maselor de aer dinspre vest și nord-vest, cu intensitate si fercvență mijlocie, viteza medie fiind de 3,1 m/s.

În timpul iernii sunt destul de frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depasesc 45 m/s.

Avifauna

În zona au fost identificate pâna în prezent 179 de specii dintre care un număr de 89 sunt prioritare pentru Natura 2000. Dintre speciile observate aici, un număr de 123 de sunt cuibăritoare iar 56 necuibăritoare pentru regiune. Cele necuibăritoare care vizitează zona cu regularitate variabilă pot fi păsări de pasaj, oaspeți de iarnă sau doar cu apariții accidentale, eratice.

Din totalul de specii, 88 sunt Nonpasseriformes iar 91 specii aparțin ordinului Passeriformes.

În ciuda faptului, că zonele umede sunt foarte slab reprezentate în regiune, numărul păsărilor care sunt legate de apă este destul de semnificativă.

Considerăm demn de menționat numărul mare a perechilor clocitoare la unele specii ca viespar (Pernis apivorus), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), cristel de câmp (Crex crex), ciuș (Otus scops), prigorie (Merops apiaster), ghionoaie sura (Picus canus), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor) și sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio).

Păsările care apar cu regularitate variabilă în zonă, fiind incluse în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE sunt următoarele:

  1. Ixobrychus minutus
  2. Ciconia nigra
  3. Ciconia ciconia
  4. Pernis apivorus
  5. Circus aeruginosus
  6. Circus cyaneus
  7. Buteo rufinus
  8. Aquila pomarina
  9. Aquila clanga
  10. Aquila heliaca
  11. Aquila chrysaetos
  12. Hieraaetus pennatus
  13. Falco vespertinus
  14. Falco columbarius
  15. Falco peregrinus
  16. Bonasa bonasia
  17. Crex crex
  18. Philomachus pugnax
  19. Bubo bubo
  20. Strix uralensis
  21. Asio flammeus
  22. Caprimulgus europaeus
  23. Alcedo atthis
  24. Picus canus
  25. Dryocopus martius
  26. Dendrocopos syriacus
  27. Dendrocopos medius
  28. Dendrocopos leucotos
  29. Lullula arborea
  30. Anthus campestris
  31. Sylvia nisoria
  32. Ficedula parva
  33. Ficedula albicollis
  34. Lanius collurio
  35. Lanius minor
  36. Emberiza hortulana

Mamiferele enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE sunt reprezentate de 9 specii, dintre care este demn de menționat prezența ursului, râsului, lupului, vidrei și câtorva specii de lilieci.

Zona este bogată și în amfibieni și reptile, iar un numărul de 6 dintre acestea fiind specie prioritară pentru Natura 2000.

Peștii din râul Niraj și pârâiașele afluente sunt bine reprezentați printr-un număr semnificativ de specii, unele dintre ei fiind prioritare pentru Natura 2000 și enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.

Ținutul este foarte bogat si în diverse specii nevertebrate, dintre care 6 sunt incluse în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.

Pădurile Văii Nirajului sunt reprezentate de asocieri de stejar, gorun (Quercus robur, Quercus petreae) și carpen (Carpenus betulus) de vârste diferite. Pe lânga acestea întâlnim o gama variată de arbori și arbuști cu masa lemnoasa tare și moale, având un bogat subarboret din plante ierboase. Fagul (Fagus silvatica) apare în componența pădurilor doar izolat în partea de N si NE a regiunii. Pe lânga cursurile apelor putem găsi sălcii (Salix alba, Salix babylonica, Salix caprea etc.), arin (Alnus sp.) și plopi (Populus tremula, și hibrizii Populusxcanadensis).

 

Clasele de habitat din situl desemnat „Valea Nirajului”

pondere în %

 

 

 

Mulțumim Fundației pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, pentru sprijinul financiar acordat!

Ape curgatoare

1,0

 
Mlastini, lacuri

0,12

 
Pajisti uscate, pasuni si fânete

10,69

 
Pajisti seminaturale umede

0,1

 
Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu dezmiristire)

2,97

 
Pajisti ameliorate

28,06

 
Terenuri agricole si arabile (neirigate)

20,59

 
Paduri foioase

23,59

 
Paduri de conifere

0,25

 
Paduri mixte

0,14

 
Livezi, complexe viticole

6,10

 
Alte terenuri (zone urbane, rurale, cai de comunicatie, rampe de depozitare si zone industriale)

6,40

 
Total suprafață habitat

100 %

 

Lăsați un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fii publicată.Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.