Acțiune concretă de conservare pentru salvarea cele mai mari colonii de stârci de noapte din Transilvania

Introducere

[singlepic id=570 w=200h=150 float=left]În cursul anului 2010, cu sprijinul financiar al Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) – Fondul pentru Organizații Neguvernamentale, în situl Natura 2000 „Eleșteele Iernut și Cipău” din județul Mureș, s-a implementat proiect intitulat Acțiune concretă de conservare pentru salvarea cele mai mari colonii de stârci de noapte din Transilvania.

Scopul, obiective

[singlepic id=568 w=320 h=240 float=left]Habitatele umede naturale s-au diminuat foarte mult în toată Europa. O parte însemnată a siturilor Natura 2000, desemnate în vederea conservării patrimoniului natural al continentului, sunt zone umede antropice (heleștee, lacuri de baraj, etc.), care chiar și în aceste condiții, deseori constituie ultimele refugii pentru anumite populații de păsări acvatice. În același timp, fiind exploatate de administratori din considerente economice, în aceste habitate secundare se nasc foarte ușor conflicte între faună și factorul uman. Însă, un plan de management bine gândit și întocmit cu participarea activă a proprietarilor poate preveni aceste conflicte și poate aduce beneficii atât protecției naturii cât și administratorilor acestor zone. Situl “Heleșteele Iernut – Cipău” se află în situația fericită în care aceste conflicte se pot rezolva și se întrevăd soluții care pot aduce beneficii ambelor părți. Astfel această arie poate servi ca model pentru alte heleștee, desemnate ca arii protejate.

Grupul Milvus a obținut custodia sitului și militează în continuare în vederea asigurării unor condiții optime pentru păsări. O primă intervenție concretă de management a fost gândită pentru a salva valoarea cea mai însemnată a zonei din punct de vedere ornitologic: colonia de stârci.

Cea mai populată colonie de stârci de noapte din Transilvania (cca. 100 perechi) se află în mijlocul lacului nr. 1, instalată pe sălcii arbustive care au crescut în perioada în care nivelul apei în lac era foarte scăzut. După reluarea activităților de piscicultură nivelul apei a crescut, iar sălciile nu au rezistat la inundarea lor pe tot parcursul anului. Astfel, colonia de stârci care s-a instalat între timp în acest loc foarte ferit și sigur, în prezent se află în vârful unor crengi de sălcii uscate, gata de cedare. Astfel s-a conturat necesitatea îmbunătățirii statutului al acestei colonii. Pentru a contracara eventualele pierderi și neplăceri, care ar putea să apară în urma realizării acestei investiții, am oferit o mână de ajutor administratorii heleșteelor prin promovarea turismului.

Astfel, obiectivele proiectului au fost următoarele:

1. Realizarea unei colonii artificiale în mijlocul lacului de la Iernut în vederea asigurării cuibăritului pe termen lung pentru speciile de stârci

2. Promovarea turismului alternativ în situl „Heleșteele Cipău și Iernut” ca o alternativă la pescuitul sportiv în unele zone ale ariei protejate.

Rezultate

[singlepic id=567 w=320 h=240 float=left]1. S-a realizat în mijlocul coloniei existente o „insulă” formată de arbori de esență tare (salcâm), care după estimările noastre vor rezista cel puțin zece ani, permițând rezolvarea situației pe termen scurt-mediu. Pentru a atrage stârcii pe aceste arbori, mult mai masivi decât crengile uscate de sălcii, în crăci s-au montat împletituri de crengi care seamănă foarte mult cu acele cuiburi distruse parțial pe care stârcii le recondiționează în fiecare an.

[singlepic id=569 w=320 h=240 float=left]2. S-a realizat un turn de observații la marginea heleșteelor, care pe lângă faptul că oferă un extraordinar belvedere, folosește drept adăpost pentru cei care doresc să petreacă o noapte aici. Pentru a putea efectua observații ornitologice la cel mai înalt nivel, vizitatorii au la dispoziție o lunetă ornitologică de mare performanță și un panou informativ cu cele mai des întâlnite specii de păsări la Iernut.

Comentarii

  1. Szilard zice:
    September 20th, 2012 at 14:13

    Bună Ionuţ,

    În primul rând ne cerem scuze pentru răspunsul întârziat.
    Peşti morţi (în număr variabil) pot fi găsiţi la orice pescărie din lume, în orice perioadă a anului. Motivul poate fi multiplu: moarte naturală, diferite boli, lipsă de oxigen în apă, mai ales în zile caniculare de vară, când nivelul apei este scăzut, eventuale vărsări accidentale sau intenţionate de chimicale etc. Dat fiind faptul, că la Cipău este regim de pescuit pentru vânzare şi nu pescuit sportiv, şi fiind o afacere probabil profitabilă, este interesul personalului piscicol să nu aibă pierderi mari. În consecinţă, aici nu prea se poate constata număr mare de peşti morţi. Nu ştiu ce însemnă pentru Dvs. “atâţia peşti morţi”. Noi, cei care vizităm eleşteiele aproape săptămânal din vara târzie/toamnă pâna la îngheţ, mai apoi de la dezgheţ până prin luna mai (dar periodic şi vara) nu am constatat niciodată număr mare de peşti morţi, mai mare decât cel care se incadrează fără probleme în normal .
    Păsările de apă de la noi nu au simţul mirosului, astfel nu pot percepe astfel de potenţiali stimuli existenţi. Uneori (dar rar!), pentru cei care sunt mai puţin familiarizaţi cu “mirosul tipic de pescărei/baltă” pot simte miros “neplăcut”, dar mai bine zis neobişnuit în vecinătatea acestor ape. Aici eu personal nu văd nimic problematic. Evident, hrana pentru fitofagi, plantele submerse care sunt scoase ocazional pentru a curăţa balta şi cadavrul peştilor de pe mal poate fi urât mirositoare, însă acesta nu este deloc ieşit din comun. Nu ştiu la ce miros vă referiţi Dvs., dar noi nu am constatat miros neplăcut datorată altor cauze.
    Când apa capătă o tentă verzuie, acesta se datorează algelor, care este una dintre preferatele hrane ale peştilor fitofagi. Acesta (apa verde) iarăşi este un “fenomen” obişnuit, care în unele perioade apare în pescării.

    Numai bine,
    Szilárd

  2. ionut zice:
    September 19th, 2012 at 14:58

    am si eu o intrebare pe cele 4 lacuri din cipau de cand nu sa facut analiza apei find atatia pesti morti si pasari locuitori de langa lacuri cum pot suporta mirosul mortaciunilor vati intrebat vreodata cand apa este verde ce sen tanpla in puteti raspunde multumesk

  3. Lucian Fasola zice:
    July 4th, 2011 at 21:07

    Buna ziua,
    Pentru ca acest proiect a avut loc in anul 2010 as fi curios sa aflu daca in acest an cuiburile artificiale montate au fost ocupate de starcii de noapte sau de alte pasari acvatice si in ce proportie. Informatia este utila in eventualitatea implementarii unor proiecte similare si in alte zone.
    Multumesc!

  4. Szilard zice:
    September 20th, 2012 at 14:33

    Salut Lucian,

    Cuiburile artificiale nu au fost ocupate de stârci şi nici de alte specii de apă.
    Motivul poate fi faptul, că 1.) o colonie odată bine stabilită se mută doar dacă intervin schimbări mai semnificative de aşa anvergură încât colonia să fie deranjată, neputând cuibării în mod repetat.
    Poate nu ştii, că această “colonie artificială”, – care pe moment pare că nu a fost alegerea cea mai bună privind modul de amplasare – a fost amplasată, când stârcii şi egretele au găsit deja cu un an înainte un loc extrem de propice pentru cuibărit. Ei s-au stabilit în spatele pescăriei într-o pădurice de sălcii foarte dense, care au crescut pe fundul unei bălţi destinate creşterii puietului, care însă a fost abandonat de mai mult de 12 ani. Aici bălteşte apa şi în anii cei mai secetoşi, astfel, copacii stau în apă, deranjul e aproape inexistent, în colonie practic nu se poate intra. Este o zonă mult mai bună aici decât cel iniţial (insula din mijlocul lacului nr. I. Iernut), dar administraţia doreşte o investiţie aici, în consecinţă este vizat a fi tăiat păduricea de sălcii. În cazul în care acesta se va întâmpla (evident, în afara perioadei de cuibărit), există şansa ca păsările să se reîntoarcă la locul iniţial. În acst caz din timp, noi vom planta sălcii pe insulă şi vom monta noi cuibiri artificiale.
    2.) O altă explicaţie a neocupării cuiburilor este faptul, că cele montate de către noi se ridică uşor deasupra sălciilor deja rupte si uscate complet de pe insulă. Astfel, apare ca o “colonie artificială” izolată şi concentrată, nedispersant/nerăsfirat ca cele naturale, cuiburile fiind toţi la aceleşi înălţime. Cum pe insulă nu mai există arbuşti vii, colonia artificială este expusă şi necamuflată. Avem speranţa însă, că, îndată ce insula va înverzii din nou şi vor apare petici de arbuşti dense, de înălţimi de peste 2 m (inclusiv între stâlpii care susţin acum cuiburile artificiale) , unele dintre aceste cuiburi îşi vor găsi chiriaşul, servind foarte probabil ca suport stabil pentru amplasarea cuiburilor de către – mai ales – stârcii de noapte.
    Despre demersul unor noi activităţi vei găsi informaţii pe viitor pe situl nostru.
    Mersi de scrisoare!

    Szilárd

Lăsați un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fii publicată.Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.