Monitorizarea coloniilor de păsări ihtiofage din Situl de Cercetări Socio–Ecologice de Lungă Durată Insulele Brăilei

Studiu realizat în cadrul Bursei Milvus al Asociației pentru Protecția Păsărilor și a Naturii Grupului Milvus, în anul 2020, Andrei Dinu

Conform Convenției Ramsar, care promovează folosirea sustenabilă a zonelor umede și resurselor acestora, reproducerea speciilor de păsări coloniale reprezintă un criteriu cheie pentru importanța conservării unui sit (Brandis și colab., 2018). Cu ajutorul Bursei Milvus am avut posibilitatea de a studia coloniile de păsări ihtiofage, un element indicator pentru starea actuală a unui complex de zone umede (Kushlan, J.A. 1993), fosta Baltă a Brăilei, puternic afectat de extinderea sistemelor agricole intensive.

Insula Mică a Brăilei ©M. Bujor

Scopul studiului a fost identificarea compoziției actuale a coloniilor cunoscute din Insula Mică a Brăilei și compararea acesteia cu datele existente. Am utilizat de asemenea și observațiile realizate prin teledetecție pentru a încerca eficientizarea determinării bogăției și abundenței speciilor, dar și a suprafeței totale a coloniei.

Exemplu de cadru utilizat pentru identificarea cuiburilor de Phalacrocorax carbo sinensis ©G. Retez

Deplasările au fost efectuate în perioada mai – iulie 2020. Pentru observațiile tradiționale, cu binoclul, am aplicat metoda transectelor și am înconjurat coloniile prin zonele periferice, iar pentru observațiile din dronă am încercat atât filmarea cât și fotografierea coloniilor.

În coloniile mixte din Insula Mică a Brăilei păsările își construiesc cuibul pe arbori de Salix spp. și au fost identificate în total 7 specii cuibăritoare: Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoranul mic (Microcarbo pygmeus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mică (Egretta garzetta) și, surpriza plăcută de anul acesta deoarece a mai fost documentat oficial ca fiind cuibăritor doar în 2007, stârcul de cireadă (Bubulcus ibis). Specia cu cele mai multe perechi observate este cormoranul mare, cu peste 260, iar specia cu cele mai puține perechi este cormoranul mic, cu o singură pereche.

Cormoran mare – specia dominantă din coloniile de păsări ihtiofage din Insula Mică a Brăilei ©G. Retez

Utilizarea dronelor a adus anumite beneficii monitorizării. Drona DJI Mavic Air, fiind de dimensiuni mai mici a permis apropierea la o altitudine mai mică, fără a crea deranj păsărilor. Cu aceasta a fost realizată o filmare pe baza căreia s-au putut număra cuiburile din colonie. Această metodă este însă eficientă în perioada în care vegetația coronamentului arborilor nu este încă foarte dezvoltată și vizibilitatea este suficientă pentru identificarea speciilor. Așadar, aceasta poate fi utilizată în complementaritate cu metoda tradițională.

Cu ajutorul dronei DJI Phantom 4 am zburat la o altitudine mai mare și am reușit realizarea unei ortofograme pe baza căreia am putut măsura suprafața totală a coloniei. Astfel, această metodă poate fi standardizată și utilizată cu acest scop în fiecare sezon.

Stârcul de cireadă prezent în colonia din Insula Mică a Brăilei ©G. Retez

Monitorizarea pe termen lung și constant, alături de identificarea altor variabile ce pot influența persistența coloniilor (suprafața zonelor de hrănire) este esențială în înțelegerea variației diversității și dispersiei speciilor coloniale. De asemenea, explorarea unor noi potențiale locuri în care s-ar putea afla alte colonii, pe baza caracteristicilor coloniilor existente, ar putea îmbunătăți cunoștințele despre capacitatea de suport a zonei și ar ajuta la o mai bună înțelegere a dinamicii și modului în care speciile selectează locurile de cuibărire.

Insula Mică a Brăilei rămâne în continuare un refugiu important pentru susținerea coloniilor, ilustrând astfel reziliența unui sistem natural, puternic afectat de expansiunea terenurilor agricole. Totuși, este în continuare nevoie de înțelegerea proceselor de care depinde viabilitatea coloniilor și integrarea lor în practicile manageriale.

Lăsați un comentariu