Întâlnire de toamnă cu mii de vânturei de seară

Credeți că este o fantezie? Dimpotrivă, este un fenomen pe care care asociația în monitorizează de mai bine de 13 ani în vestul țării, însă anul acesta, am pornit să căutăm aglomerările din zona Bărăganului.

Rezultatele nu ne-au dezamăgit, în locul cu cei mai mulți vânturei s-au numărat 2470 exemplare, la limita județelor Brăila și Ialomița, dar au existat mai multe locuri cu numere semnificative (1900, 1585, aprox. 850 în 3 locuri etc.).

În 14 locuri de aglomerare am identificat aproximativ 10 mii de vânturei de seară (observații de-a lungul a cinci zile). Zona de observație a fost vastă, peste 6600 km, străbătută de 5 echipe.

În plus, în cursul a 87 de observații suplimentare, efectuate în timpul zilei, s-au înregistrat apr. 1500 de vânturei de seară, iar în cadrul a 1660 de intrări în OpenBirdMaps s-au înregistrat peste 71 de mii de exemplare de păsări aparținând altor 125 de specii, dar s-au notat și alte informații (cuiburi, colonii de cuibărit, păsări călcate de mașini).

În România există mai multe rute de migrație folosite de vânturei, iar locurile de aglomerare se regăsesc în aceste regiuni sudice, unde multe exemplare se pregătesc din punct de vedere fizic pentru migrația de toamnă, folosind aceste locuri de odihnă în drumul lor. Rutele principale din țară sunt: cea panonică (incluzând Câmpia de Vest a României), respectiv cea estică, între Carpați și Marea Neagră (în special Bărăganul și Dobrogea), dar sunt cunoscute și rute secundare precum cea care urmărește cursul Oltului prin Depresiunea Ciucului și Depresiunea Brașovului, urmărite de efective mult mai scăzute.

În aceste locuri de aglomerare nu se adună doar acele exemplare care cuibăresc în țară, ci trec și foarte multe păsări provenite din estul Europei, respectiv Asia. Zonele de stepă și silvostepă din estul ariei de răspândire (Ucraina, Rusia, Kazahstan) au climat temperat-continental, vremea de toamnă este mai friguroasă decât în vestul Mării Negre sau Câmpia Panonică, așadar în luna septembrie vântureii de seară din estul arealului de răspândire preferă să se pregătească pentru migrația de toamnă în sudul Ucrainei, sud-estul României respectiv Câmpia Panonică (în special Ungaria, România și Serbia).

În Bărăgan, respectiv Dobrogea sunt numeroase locuri de aglomerare, folosite de efective importante de păsări, și presupunem că o bună parte a populației globale migrează între Carpați și Marea Neagră, aspect deloc neglijabil din punct de vedere conservativ.

Cu cât reușesc mai bine păsările să își îmbunătățească condiția fizică înainte de migrație (care trece peste mai multe bariere – Marea Mediterană, Sahara, respectiv zona pădurilor tropicale din Africa), cu atât mai mică va fi rata de mortalitate de-a lungul migrației de toamnă, și implicit revin mai multe păsări în zonele de cuibărit. Astfel, responsabilitatea României este una foarte mare față de această specie și este important ca păsările să dispună de hrană din belșug și să aibă liniște în zonele de înnoptare. Din păcate, de multe ori nu este așa. De exemplu tăierea arborilor și agricultura intensivă afectează negativ calitatea locurilor de odihnă. Nici efectele schimbărilor climatice nu ajută aceste teritorii. Din cauza secetei extreme înregistrate în acest an, mai puține insecte au fost disponibile ca hrană, ceea ce a făcut mai grea pregătirea păsărilor pentru călătorie.

Pentru a putea demara activități de conservare în aceste locuri, întâi trebuie să identificăm zonele. În vestul țării monitorizăm pre-migrația de toamnă de 13 ani, dar din estul țării avem mai puține informații, cu toate că am remarcat importanța acestora. Dar, nu ne oprim aici. Vom continua și anul viitor să studiem aceste fenomene deosebite. Revenim cu un material și despre datele observate în parte de vest a țării.

Lăsați un comentariu