Implicarea oamenilor obișnuiți în colectarea informațiilor despre natură a devenit un lucru deja obișnuit în numeroase țări, nemaifiind exclusiv apanajul cercetătorilor.

Activități dintre cele mai diverse, de la cercetarea moleculară, monitorizarea evoluției unor epidemii sau pandemii, monitorizarea calității mediului sau a speciilor, sunt acum deschise publicului larg, nespecialist. Acest sistem în care publicul participă, cel mai adesea voluntar, în special la colectarea datelor pentru cercetările științifice, este cunoscut drept citizen science. Acest model permite colectarea rapidă, din zone mult mai vaste, a unor informații indispensabile, lucru care ar fi imposibil cu un număr limitat de specialiști.

Utilitatea citizen science în conservarea naturii

O activitate foarte comună, în care pasionații de natură din numeroase țări ale lumii sunt implicați, este colectarea datelor privind prezența în teren a diferitelor specii. Prin implicarea în programe de monitorizare coordonate de specialiști sau prin înregistrarea unor observații ocazionale, un număr tot mai mare de amatori pasionați de natură, contribuie substanțial la cunoașterea și conservarea naturii. De altfel, fără contribuția lor, multe studii ample, la scară națională sau europeană, nu ar fi posibile.

Experții coordonează colectarea datelor, pe care le verifică, analizează și interpretează. Rezultatele acestor studii servesc, adesea, autorităților responsabile cu luarea deciziilor. Așa este cazul, atlaselor naționale sau europene ale speciilor de păsări sau mamifere, care prezintă starea actuală și evoluția populațiilor speciilor de animale sau plante.