Tabăra de inelare de pe Grindul Chituc

(N 44.536024, E 28.874343)
Este cea mai importantă tabără de inelare din România în cea ce privește numărul exemplarelor și a speciilor inelate. Prima dată a fost organizată în 1996, urmat de încă o tabără în 1997. Contrar celorlalte tabere, care folosesc în primul rând plase ornitologice, în acești doi ani, pentru prima dată în România, păsările au fost capturate la Chituc cu o capcană tip Helgoland. După o pauză lungă, tabăra a fost reorganizată în 2014 și organizată în continuare anual.

Migrația păsărilor a fascinat omenirea mereu, dar studierea acestui fenomen a început doar în urmă cu puțin mai mult de 100 de ani. Europa este străbătută de două culoare principale de migrație: culoarul Est-Atlantic este folosit de păsările din Estul Canadei, Groenlanda și Europa de vest, care trec în Africa prin strâmtoarea Gibraltar, iar culoarul Pontică-Mediterană adună păsările din Europa Centrală și de Est, respectiv din partea vestică a Asiei. Păsările cântătoare evită zborul deasupra suprafețelor mari de apă, astfel ocolesc Marea Neagră, trecând și prin România. Grindul Chituc este un grind nisipos de tip lagunar-maritim situat la sud de Delta Dunării, între lacul Sinoe și mare, și este una din ultimele segmente de plajă sălbatică de pe teritoriul țării. Datorită orientării NE-SV și a poziționării între două suprafețe mari de apă, grindul funcționează ca o pâlnie în ceea ce privește migrația păsărilor cântătoare, dar și pentru alte specii migratoare. Datorită statutului de zonă cu protecție integrală în cadrul Rezervației Biosferei Deltei Dunării, impactul uman redus permite păsărilor de țărm să se hrănească nederanjate pe toată perioada migrației. Stufărișul din jurul grindului conferă protecție și o sursă de hrană permanentă pentru speciile de păsări migratoare.

Perioada 1996-1997
Asociația Grupul Milvus a organizat primele tabere de inelare pe Grindul Chituc în toamna anilor 1996 și 1997. Tabăra s-a bucurat de un succes enorm încă din primul an: în cele 63 de zile de activitate am inelat 3625 de păsări. Printre cele 73 de specii capturate s-a numărat și câte-un exemplar de pitulice verzuie (Phylloscopus trochiloides) și pitulice sprâncenată (Phylloscopus proregulus), în cazul ambelor specii acestea fiind prima semnalare din România. Motivați de succesul anului anterior, în 1997 am crescut numărul zilelor de inelare la 92. Datorită perioadei prelungite numărul păsărilor marcate a crescut la 5715 de exemplare. Cea mai interesantă specie dintre cele 96 inelate în toamna anului 1997 este silvia de deșert (Sylvia nana), fiind singura observație a speciei în România. Nu am reușit să continuăm tabăra în 1998, dar cele 9340 de păsări inelate în cei doi ani de tabără au consacrat tabăra de pe Grindul Chituc ca una dintre cele mai bune inițiative de acest gen din România.

Din 2014

În 2014 Asociația Grupul Milvus a ajuns să fie cunoscută și recunoscută pe plan național, și am decis să ne întoarcem pe Grindul Chituc pentru studierea păsărilor migratoare, , cu scopul de a determina dinamica de migrație de toamnă și a monitoriza efectivele speciilor marcate. Uneltele de capturare, plasele ornitologice, sunt montate an de an în aceleași locuri. Această configurație standardizată permite comparația capturii anuale, ceea ce, pe termen lung, va permite stabilirea unor tendințe populaționale. Tabăra de pe Grindul Chituc este cea mai mare tabără de acest gen din România, care excelează atât prin numărul speciilor marcate, cât și prin efectivele mari de păsări inelate. Tabăra este din ce în ce mai cunoscută pe plan european, fiind vizitată an de an de ornitologi din străinătate.
În perioada 2014-2017 pe Grindul Chituc au fost marcate cu inele ornitologice în total 47740 exemplare aparținând a 135 specii, cele mai abundente specii fiind: muscarul mic (Ficedula parva, 5502 exemplare), măcăleandru (Erithacus rubecula, 5321 exemplare), pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus, 3495 exemplare), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio, 3316 exemplare) și pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus, 3093 exemplare).
Tabăra de inelare a contribuit semnificativ la lista avifaunistică a României, deoarece pe lângă cele trei specii noi pentru faună capturate în 1996 și 1997, încă trei specii au fost adăugate la această listă în perioada 2014-2017: pitulicea de ienupăr (Phylloscopus nitidus), presura de pădure (Emberiza rustica), măcăleandrul albastru (Tarsiger cyanurus), și mai multe specii care au mai puțin de zece observații pe plan național: pitulicea întunecată (Phylloscopus fuscatus), pitulicea sprâncenată (Phylloscopus proregulus), pitulicea cu sprânceană galbenă (Phylloscopus inornatus), pitulicea verde (Phylloscopus trochiloides) și altele.
Datele adunate sunt prezentate și actualizate după fiecare an în Raportul Taberei de inelare de pe Grindul Chituc. Pentru poze și informații suplimentare, vizitați pagina facebook a taberei pe adresa: https://www.facebook.com/chitucringing2014/.

Migrația păsărilor a fascinat omenirea mereu, dar studierea acestui fenomen a început doar în urmă cu puțin mai mult de 100 de ani. Europa este străbătută de două culoare principale de migrație: culoarul Est-Atlantic este folosit de păsările din Estul Canadei, Groenlanda și Europa de vest, care trec în Africa prin strâmtoarea Gibraltar, iar culoarul Pontică-Mediterană adună păsările din Europa Centrală și de Est, respectiv din partea vestică a Asiei. Păsările cântătoare evită zborul deasupra suprafețelor mari de apă, astfel ocolesc Marea Neagră, trecând și prin România. Grindul Chituc este un grind nisipos de tip lagunar-maritim situat la sud de Delta Dunării, între lacul Sinoe și mare, și este una din ultimele segmente de plajă sălbatică de pe teritoriul țării. Datorită orientării NE-SV și a poziționării între două suprafețe mari de apă, grindul funcționează ca o pâlnie în ceea ce privește migrația păsărilor cântătoare, dar și pentru alte specii migratoare. Datorită statutului de zonă cu protecție integrală în cadrul Rezervației Biosferei Deltei Dunării, impactul uman redus permite păsărilor de țărm să se hrănească nederanjate pe toată perioada migrației. Stufărișul din jurul grindului conferă protecție și o sursă de hrană permanentă pentru speciile de păsări migratoare.

Perioada 1996-1997
Asociația Grupul Milvus a organizat primele tabere de inelare pe Grindul Chituc în toamna anilor 1996 și 1997. Tabăra s-a bucurat de un succes enorm încă din primul an: în cele 63 de zile de activitate am inelat 3625 de păsări. Printre cele 73 de specii capturate s-a numărat și câte-un exemplar de pitulice verzuie (Phylloscopus trochiloides) și pitulice sprâncenată (Phylloscopus proregulus), în cazul ambelor specii acestea fiind prima semnalare din România. Motivați de succesul anului anterior, în 1997 am crescut numărul zilelor de inelare la 92. Datorită perioadei prelungite numărul păsărilor marcate a crescut la 5715 de exemplare. Cea mai interesantă specie dintre cele 96 inelate în toamna anului 1997 este silvia de deșert (Sylvia nana), fiind singura observație a speciei în România. Nu am reușit să continuăm tabăra în 1998, dar cele 9340 de păsări inelate în cei doi ani de tabără au consacrat tabăra de pe Grindul Chituc ca una dintre cele mai bune inițiative de acest gen din România.

Din 2014

În 2014 Asociația Grupul Milvus a ajuns să fie cunoscută și recunoscută pe plan național, și am decis să ne întoarcem pe Grindul Chituc pentru studierea păsărilor migratoare, , cu scopul de a determina dinamica de migrație de toamnă și a monitoriza efectivele speciilor marcate. Uneltele de capturare, plasele ornitologice, sunt montate an de an în aceleași locuri. Această configurație standardizată permite comparația capturii anuale, ceea ce, pe termen lung, va permite stabilirea unor tendințe populaționale. Tabăra de pe Grindul Chituc este cea mai mare tabără de acest gen din România, care excelează atât prin numărul speciilor marcate, cât și prin efectivele mari de păsări inelate. Tabăra este din ce în ce mai cunoscută pe plan european, fiind vizitată an de an de ornitologi din străinătate.
În perioada 2014-2017 pe Grindul Chituc au fost marcate cu inele ornitologice în total 47740 exemplare aparținând a 135 specii, cele mai abundente specii fiind: muscarul mic (Ficedula parva, 5502 exemplare), măcăleandru (Erithacus rubecula, 5321 exemplare), pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus, 3495 exemplare), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio, 3316 exemplare) și pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus, 3093 exemplare).
Tabăra de inelare a contribuit semnificativ la lista avifaunistică a României, deoarece pe lângă cele trei specii noi pentru faună capturate în 1996 și 1997, încă trei specii au fost adăugate la această listă în perioada 2014-2017: pitulicea de ienupăr (Phylloscopus nitidus), presura de pădure (Emberiza rustica), măcăleandrul albastru (Tarsiger cyanurus), și mai multe specii care au mai puțin de zece observații pe plan național: pitulicea întunecată (Phylloscopus fuscatus), pitulicea sprâncenată (Phylloscopus proregulus), pitulicea cu sprânceană galbenă (Phylloscopus inornatus), pitulicea verde (Phylloscopus trochiloides) și altele.
Datele adunate sunt prezentate și actualizate după fiecare an în Raportul Taberei de inelare de pe Grindul Chituc. Pentru poze și informații suplimentare, vizitați pagina facebook a taberei pe adresa: https://www.facebook.com/chitucringing2014/.