Cât vă este de cald? Schimbările climatice pot provoca inegalități sociale

Schimbările climatice sunt de multe ori tratate ca o problemă globală ce afectează în mod egal pe toată lumea, uităm că nu este neapărat așa. Fie că ești bogat sau sărac, tânăr sau bătrân, trăiești în mediu urban sau rural, femeie sau bărbat, efectele schimbărilor climatice nu sunt distribuite în mod egal și echitabil tuturor.

Ursul polar înfometat de pe marginea stratului de gheață care se topește a devenit un simbol al schimbărilor climatice de zeci de ani. Recent, perspectiva aceasta a primit o serie de critici pentru încurajarea unei concepții greșite a schimbărilor climatice, fiind considerată doar o problemă de mediu.

Schimbările climatice aduc cu sine probleme sociale, economice și de sănătate publică în special în țările în curs de dezvoltare. Inegalitatea poate fi resimțită în moduri diferite. Efectele inundațiilor, a evenimentelor meteorologice extreme, inaccesibilității la tehnologie, securitatea alimentară inadecvată asupra diferitelor grupuri geografice și sociale pot fi foarte diferite.

Schimbările climatice vor avea un impact disproporționat asupra comunităților cu venituri mici și a țărilor în curs de dezvoltare din întreaga lume. Efectele directe ale emisiilor gazelor poluante afectează și mai mult grupurile sociale defavorizate. În Statele Unite, de exemplu, până în prezent, rasa este primul indicator al localizării instalațiilor nesănătoase care emit cantități mari de dioxid de carbon și metan.

O altă inegalitate în cadrul comunității este reprezentată de efectele diferite ale schimbărilor climatice asupra bărbaților și a femeilor. Din cauza vremii extreme și a dezastrelor naturale, femeile forțate să-și părăsească casele sunt mai susceptibile de a fi abuzate sexual și probabil devin victime ale violenței. În plus, în multe părți ale lumii, ele sunt mai expuse consecințelor secetei deoarece își petrec o cantitate semnificativă din viața lor pe drum între sursele de apă îndepărtate și casele lor.

Schimbările climatice, fără îndoială, vor distruge casele mai multe comunități din lume. Potrivit Organizației Națiunilor Unite (ONU), migrația climatică va fi o realitate în toate părțile  lumii, iar situația va fi gravă în țările vulnerabile.

În țările mai puțin dezvoltate, problema schimbărilor climatice o întâlnește pe cea a securității publice. Mulți ar putea fi forțați să migreze în speranța unei vieți mai sigure și mai bune. Acest fenomen este experimentat, astăzi, în bazinul lacului Ciad, în Niger, Ciad, Camerun și în Nigeria.

Țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare au acces limitat la apă, fapt agravat de schimbările climatice. În Mongolia, vremea de iarnă care devine și mai extremă ca urmare a schimbărilor climatice, epuizează animalele care sunt crescute în mod nomad și distruge agricultura, forțând comunitățile rurale să migreze în orașe.

Statele insulare mici în curs de dezvoltare, cum ar fi Fiji, sunt expuse la un risc mai mare de evenimente meteorologice extreme. Cei care locuiesc aici trebuie să fie conștienți că s-au realizat deja planuri pentru relocarea lor. Datorită eroziunilor costale, creșterii nivelului mării, comunități întregi trebuie deseori mutate. Un exemplu al fenomenului inegalității sociale este contrastul simplu dintre Olanda și Insulele Maldive. Olandezii investesc miliarde în protecția împotriva inundațiilor, experimentând coexistența cu apa, în timp ce Maldivele, în lipsa finanțării, nu pot face acest lucru și ar putea fi complet scufundate până în 2100.

Chiar dacă poverile și efectele negative ale schimbărilor climatice afectează în mod disproporționat  diferitele comunități geografice, naționale, de clasă și de gen, nu aceasta este problema centrală a justiției climatice. În următorul articol, vom încerca să răspundem la întrebarea: oare suntem la fel de responsabili pentru schimbările climatice?

Sursă https://climategame.eu/blog-article.php?id=9

Lăsați un comentariu