Acvila tipatoare mica – specie emblematica a Carpatilor – 2005

– proiectul pentru conservarea acvilei tipatoare mici din Ecoregiunea Carpatica –

 Acvila tipatoare mica (Aquila pomarina) este o pasare rapitoare diurna protejata, aflata în regres numeric. Este singurul reprezentant dintre acvilele autohtone a carui populatie se concentreaza pe continentul european. Ecoregiunea Carpatica detine un procent semnificativ din populatia mondiala a speciei. Statutul de conservare, distributia larga face posibila desemnarea ca specie umbrela în protectia biodiversitatii din regiune.

Proiectul a fost initiat de catre Asociatia pentru Protectia pasarilor si a Naturii „Grupul Milvus” si finantata de WWF Netherlands via CERI (Carpathian Ecoregion Initiative) – Danube-Carpathian Programme. Proiectul care s-a derulat în cursul anului 2005 a fost coordonat de catre Grupul Milvus, partenerii fiind specialisti din organizatii din tarile regiunii Carpatice.

Parteneri

Scopul si obiectivele proiectului

  • recensamânt amplu al speciei pentru cunoasterea mai exacta a efectivelor cuibaritoare din România si Ucraina
  • elaborarea unui plan de actiune pentru conservarea speciei
  • popularizarea speciei ca pasare simbol a ecoregiunii Carpatice; utilizarea acvilei tipatoare mici ca specie umbrela în conservarea altor pasari rapitoare
  • înfiintarea unei retele alcatuita din specialisti ai pasarilor rapitoare din regiunea tinta

Actiuni

  • Între 7-8 aprilie a avut loc la Tîrgu Mures prima întrunire a partenerilor implicati în proiect. Pe lânga acestea, am pus accent si pe întocmirea unei schelet care va fi baza planului de actiune si care între altele are la baza informatii vizând factorii periclitanti (defrisari, agricultura intensiva etc.), gradul lor de impact si solutiile de diminuare sau stopare a acestora cu posibilitatile fiecarei tari în parte.
  • Recensamântul populatiei cuibaritoare din România l-am început la mijlocul lunii mai, fiind ajutati de colegi din Slovacia, Ungaria, Cehia si Polonia. Activitatile din Ucraina privind evaluarea efectivelor clocitoare au fost începute în iunie fiind efectuate de catre ornitologi din Ucraina. Prin utilizarea unei metode standard al randomizarii, am selectat un numar reprezentativ de 128 cvadrate UTM de 10×10 km pentru România si 67 de cvadrate pentru Ucraina. Conform acestei metode, au fost eliminate în prealabil zonele nefavorabile pentru specie, cum ar fi golul alpin, paduri de rasinoase compacte pe suprafete întinse, terenuri descoperite fara paduri etc. Fiecare patrat UTM a primit un cod individual care contine judetul în care se afla, altitudinea (ses, deal, munte), o litera si un numar dupa care se poate identifica situarea lui pe harta, ca de ex. “SJdF14” în cazul unui cvadrat din judetul Salaj aflat în zona de deal. Despre fiecare patrat am avut la dispozitie o harta colora foarte detaliata, un numar de 3-4 harti alb-negre si o imagine satelit. Cu ocazia observatiilor de teren, datele colectate au fost înregistrate pe formulare specifice care contin codul patratului UTM, data si durata observatiei, numele observatorului/torilor si parametrii cvadratului (procentul si vârsta padurilor, procentul zonelor deschise, a livezilor, viilor, drumurilor nationale si judetene, localitatilor etc). Pe lânga acestea erau notate, în rubrici separate, numarul perechilor de acvile cert cuibaritoare, numarul minim al perechilor posibile si cele maximum posibile. Despre comportamentul fiecarui exemplar în parte am scris un jurnal detaliat, datele din acestea fiind trecute si pe hartile utilizate pe teren de catre observator. Punctele de observare din incinta suprafetei de proba au fost selectate la fata locului, în functie de orografia si expunerea terenului, în asa fel încât din aceste locuri observatorii sa poata acoperii vizual toate colturile cu potential pentru hranirea si cuibaritul speciei. Observatiile s-au efectuat cu ajutorul binoclurilor si lunetelor vreme de trei ore. Numarul punctelor de observare fiind întotdeauna în corelatie cu caracteristicile de habitate a unitatii de proba. Recensamântul a fost efectuat cu autoturisme, cazarea fiind în corturi unde în fiecare seara am totalizat datele, eliminând cele care se suprapuneau. În afara datelor colectate despre acvila tipatoare mica, au fost notate toate celelalte specii de pasari observate, unii observatori notând chiar si alte elemente de fauna si flora pe care le-au întâlnit si le considerau importante.

Rezultate

  • am intrat în posesia unor date mult mai actuale si acurate privind statutul populatiei de acvile tipatoare mici în regiunea Carpatica a României respectiv cel al Ucrainei . Conform acestor date a reiesit, ca în aceasta regiune a tarii efectivul cuibaritor al speciei este de 1543 – 1929 perechi, cel din Ucraina fiind de aproximativ 140 – 150 perechi. Putem trage deci concluzia, ca aceasta populatie este semnificativa chiar si pe plan global, acesta fiind estimata în prezent la cca. 15,000 perechi
  • pe lânga specia tinta am acordat atentie si cartografierii celorlalte specii de pasari rapitoare diurne. Ne-a surprins prezenta în numar neasteptat de mare a serparilor (Circaetus gallicus), acvilelor mici (Hieraaetus pennatus), viesparilor (Pernis apivorus) în cvadrate, intrând în felul acesta în posesia noilor date despre distributia acestor specii în interiorul tarii
  • am identificat si unele specii a caror prezenta în tara noastra este accidentala, cuibaritul lor nefiind dovedit din ultimii ani, cum sunt hoitarul (Neophron percnopterus) si stufarica (Cettia cetti). Am colectat de asemenea date interesante despre prezenta sorecarului mare (Buteo rufinus), a uliului cu picioare scurte (Accipiter brevipes), a soimului calator (Falco peregrinus), a presurei barboase (Emberiza cirlus) si presurei de gradina (Emberiza hortulana)

Continuarea activitatilor

  • rezulatatele acestor activitati ne-a ajutat si au stat la baza elaborarii si depunerii pentru finantare a unui proiect LIFE Nature în parteneriat cu alte organizatii de profil care va avea ca scop conservarea acvilei tipatoare mici pe termen lung în Europa Centrala
  • datele furnizate de acest recensamânt vor servi la întocmirea documentatiilor privind desemnarea unor arii protejate (SPA) noi pentru reteaua de Natura 2000 în acele zonele unde, pe lânga numarul mare de perechi al acvilei tipatoare mici am întâlnit o avifauna bogata în specii din anexa 1 al Directivei Pasari

Multumim ajutorul acordat în activitatile de teren colegilor din Slovacia, Ungaria, Cehia si Polonia precum si CERI pentru sprijinul financiar!

Pentru informatii suplimentare va rugam adresati-va coordonatorului de proiect: Daróczi J. Szilárd (szilard.daroczi(arond)milvus.ro

Un răspuns la Acvila tipatoare mica – specie emblematica a Carpatilor – 2005

  1. nicoleta says:

    Mai frate chear esti ceva foarte intresant!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *