Scurta descriere a ariilor protejate

ROSPA0113 Cânepiști

Singura zonă cunoscută din Transilvania unde încă mai cuibăresc vânturei de seară, se află în județul Cluj. Situl ROSPA0113 Cânepiști se află la nord de localitatea Turda și a fost desemnat în special pentru conservarea unora dintre puținele colonii de vânturei de seară din Transilvania. Odinioară existau mai multe colonii în zonele de șes din Transilvania, însă datorită probabil dispariției coloniilor de ciori și a pâlcurilor de copaci, vânturelul de seară a devenit o raritate în centrul țării. Prima colonie de vânturei de seară din această zonă a fost redescoperită în anul 2008 lângă gara Cânepiști, teritoriul administrativ al municipiului Turda. Pe atunci existau 10-12 perechi de vânturei de seară care ocupau cuiburile ciorilor de semănătură instalate în plantația de pini de pădure din dreptul gării.

La o distanță de 3 km de colonia de la Cânepiști, în 2011 a fost găsită o altă colonie de vânturei de seară într-o plantație de salcâmi și plopi. În acel an au cuibărit doar 3 perechi de vânturei de seară în cuiburile ciorilor de semănătură. Pentru a spori numărul cuiburilor disponibile pentru vânturei de seară, s-au amplasat cuiburi artificiale. Cu toate acestea, numărul perechilor de vânturei de seară din sit din păcate este în scădere continuă din mai multe cauze, precum împușcarea ilegală a ciorilor și distrugerea cuiburilor acestora, tăierea arborilor etc. Toate acestea au făcut ca singura zonă din Transilvania unde încă mai cuibăresc vânturei de seară să devină periclitată. Datorită formelor variate de relief, această zonă pare la prima vedere loc neobișnuit pentru vânturei de seară, specie tipică de șes. Pe de altă parte însă, zona este deschisă și foarte mozaicată, pajiștile alternând cu terenuri arabile cultivate nu foarte intensiv, așadar pare a fi potrivită pentru cuibăritul vântureilor chiar în număr mare. Probabil însă, factorii limitativi afectează și mai mult această populație marginală în comparație cu una obișnuită. Aceste efective sunt expuse la pericolul de a dispare numai datorită faptului că, sunt izolate de populația matcă din Bazinul Carpatic și se află la sute de kilometri de cele mai apropiate colonii de cuibărit din Câmpia Crișurilor.

Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSPA0113 Cânepiști
PLAN DE MANAGEMENT (Monitorul Oficial:1.644/2016)

ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche

Ocna Veche de sare, este rezultatul activității de extracție a sării începută de timpuriu, încă din preajma sec. XIII. În urma acestor activități extractive, a rezultat un complex ansamblu de rețele ce fac legătura cu principalele mine de exploatare. Existența masivului de sare la suprafață în cadrul unei microdepreiuni (Microdepresiunea Băile Sărate), a favorizat apariția unor întinderi mai mult sau mai puțin umede sărăturate. În urma exploatărilor de suprafață, sau a alunecărilor de teren, au apărut lacuri saline în diferite stadii de evoluție, cu concentrații saline diferite. În mecanismul de formare a lacurilor au colaborat 3 factori: morfogeneza depresiunii formată în podiș, prezența masivului de sare și acțiunile antropice de exploatare a sării. Pentru formarea nămolului cu utilizări terapeutice, factorilor amintiți li se asociază caracteristicile particulare biotice.

În cadrul complexului de galerii și mine, există un complex de biocenoze algale și de micro-organisme particulare, adaptate unei salinități crescute a mediului. În cadrul Băilor Sărate, în special în zonele înmlăștinite, s-au instalat asociații vegetale halofile specifice Salicornia europea.

Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche
PLAN DE MANAGEMENT (Monitorul Oficial:1.072/2016)

Rezervația 2.343. Sărăturile și Ocna Veche

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a III-a – zone protejate, prin care Sărăturile și Ocna Veche este declarată rezervație pe o suprafață de 10 ha.

ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairît care se suprapune peste ROSPA0113 Cânepiști

Formularul Standard Natura 2000 a sitului ROSCI0238 Suatu-Cojocna-Crairît

Custozii sitului: Asociația Grupul Milvus și SC Greenviro SRL  (Convenția de custodie nr. 0067/08.07.2016)

Numărul de persoane implicate în administrarea ariei protejate: 8

Suprafața totală a ariei protejate: 6233 ha

Primele 3 amenințări cu care vă confruntați:

• extinderea monoculturilor și transformarea pajiștilor în teren arabil
• suprapășunatul
• arderea vegetației uscate de pe pajiști

Fotografii/FILME ale ariilor naturale protejate: