Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0103 Valea Alceului se află în Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, în județul Bihor, Câmpia Crișurilor (N 46° 59′ 50”, E 21° 46′ 59”), și se extinde pe o suprafață de 1072 ha.
Situl se află în imediata vecinătate a satului Livada de Bihor (comuna Nojorid), și cuprinde habitate schimbate/afectate în mare măsură de diferite activități antropice. Astfel, în incinta sitului găsim terenuri arabile intensive și extensive, pășuni (o parte din ele fiind iazuri pentru creșterea puieților de pește, dezafectate), un lac de baraj, o vale canalizată, livezi și, nu în ultimul rând, o plantație de salcâm de-a lungul Văii Alceului. Într-unul dintre iazurile nefolosite se află vechea groapă de gunoi a satului Livada de Bihor.
Locația a fost identificată în 1993, ca fiind un semnificativ loc de cuibărit pentru vântureii de seară (Falco vespertinus), specie de importanță comunitară, care își cresc puii în cuiburile ciorilor de semănătură (Corvus frugilegus) din colonia instalată în pâlcul de salcâm, aflat în vecinătatea localității Livada de Bihor. Aria a fost propusă ca sit Natura 2000 în special în vederea conservării vânturelului de seară. Populația cuibăritoare de Falco vespertinus a suferit un declin grav la începutul noului mileniu, fiind parțial restabilizată în urma măsurilor de conservare aduse de către Asociația ”Grupul Milvus”. Dinamica în efectivul cuibăritor de vânturel de seară de la Livada de Bihor, identificată în urma programului de monitorizare inițiat de Asociația ”Grupul Milvus”, a fost după cum urmează:

Colonia de la Livada de Bihor constituie și un loc important de înnoptare pentru vântureii de seară în perioada de premigrație. În cadrul proiectului LIFE, desfășurat de către Asociația ”Grupul Milvus” împreună cu Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, s-au numărat până la 145 de exemplare de vânturei în acelaşi timp. Importanța strategică a acestui loc de înnoptare pentru vântureii aflați în migrație, este subliniată de observarea multor exemplare venite din Ungaria, identificate pe baza combinațiilor unicate de inele colorate. Astfel, în anul 2009, s-au observat nu mai puțin de 13 păsări din țara vecină.
În cuiburile artificiale amplasate respectiv cuiburile naturale de Corvidae, cuibărește o populație însemnată de vânturel roșu (Falco tinnunculus) – 33 de perechi în 2011, și ciuf de pădure (Asio otus) – 7 perechi în 2011, specii strict protejate în România.
Pe lângă vânturei, zona este folosită pentru vânătoare de o pereche de erete sur (Circus pygargus), care cuibărește în lanurile de cereale din vecinătatea sitului. În pasaj apar în zonă și alte specii de pasăre răpitoare de importanță comunitară, precum șerparul (Circaetus gallicus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), șoimul dunărean (Falco cherrug) – atras de populația de popândăi de pe pajiști, eretele vânăt (Circus cyaneus). În pâlcul de salcâm cuibăresc mai multe perechi de sfrâncioci cu fruntea neagră (Lanius minor).
Balta de la coada lacului de acumulare Valea Alceului constituie loc important pentru cuibăritul unor specii de păsări de baltă, listate în Anexa I. a Directivei de Păsări (de ex. piciorongul Himantopus himantopus, fluierarul cu picioare roșii Tringa totanus, etc.), dar și pentru cele care vizitează zona pentru procurarea hranei (lopătarii Platalea leucorodia de la SPA HUKM10002 Kis-Sárrét/Ungaria, stârcii de noapte Nycticorax nycticorax din coloniile de la ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani, respectiv lunca Crișului Repede). În pasaj bătăușul (Philomacus pugnax) și fluierarul de mlaștină (Tringa glareola) este prezent în număr mare.

Pingback: Egy fiatal kékvércse a Partiumból | RaptorImages