Natura 2000 în Valea Nirajului – 2005

1. Informaţii privind proiectul derulat în regiune

Istoric

  • membrii Grupului Milvus efectuează ieşiri regulate încă din anul 1994 în vederea cartografierii avifaunei din această regiune;
  • între anii 2000-2001, mai apoi 2002-2003 în cadrul a două proiecte finanţate de către Fundaţia pentru Parteneriat am asigurat monitorizarea continuă a zonei;
  • pe baza datelor acumulate în cursul anilor am ajuns la concluzia, că Valea Nirajului este bogată în multe specii prioritare pentru Natura 2000

Scopul proiectului

Protejarea unor specii de păsări şi habitate valoroase din Valea Nirajului prin propunerea zonei ca parte a reţelei Natura 2000, pe baza Directivei Păsări

Obiectivele proiectului

  • recenzarea populaţiilor câtorva specii de păsări prioritare din anexa I. al Directivei Păsări în Valea Nirajului
  • întocmirea unei baze de date şi documentaţii despre modul de utilizare a terenurilor agricole, planificările activităţilor forestiere şi factorii periclitanţi
  • realizarea unui studiu şi elaborarea documentaţiei pentru desemnarea ariei ca sit Natura 2000
  • popularizarea conceptului „Natura 2000” printre diferite grupuri sociale din comunitatea locală

Grupuri ţintă

Aria geografică

Proiectul s-a derulat pe Valea Nirajului (judeţul Mureş) delimitată între localităţile Cinta şi Eremitru în amonte

Activităţile proiectului

  • am revizuit datele acumulate în anii precedenţi referitoare la distribuţia şi mărimea populaţiilor speciilor ţintă
  • am mediatizat iniţierea prezentului program şi importanţa acestuia în presa (ziar, radio) locală
  • am efectuat ieşiri regulate pe teren în perioada de reproducere a păsărilor ţintă cu scopul identificării zonelor de cuibărit
  • am consultat registrele şi hărţile privind planificările amenajamentelor forestiere precum şi PUG- urile (Plan Urbanistic General) primăriilor din care reiese stadiul actual şi cel propus pe viitor despre utilizarea terenurilor
  • am examinat pe teren utilizarea actuală a unor terenuri care reprezintă habitatele importante pentru speciile ţintă şi am confruntat cu datele din registre
  • am identificat şi delimitat habitatele importante ale regiunii, care au fost localizate pe hărţi
  • am identificat factorii periclitanti de amploare semnificativă, medie sau mică din regiune care ar afecta habitatele şi speciilor din zonă pe care l-am desemnat ca sit Natura 2000
  • am prelucrat datele (cele avifaunistice şi cele din registre) pentru întocmirea documentaţiei, acestea fiind completate şi cu date referitoare la distribuţia unor elemente importante de faună şi floră din regiunea desemnată
  • am avut întâlniri cu specialişti din Ungaria si Slovacia privind modalităţile de desemnare a unor situri şi problemele legate de acestea
  • în cadrul proiectului au fost redactate 4 cărţi poştale despre speciile ţintă a proiectului, acestea fiind distribuite cu alte materiale de popularizare relevante (pliante, broşuri) pentru primăriile comunelor ţintă
  • am realizat două întâlniri cu reprezentanţi ai D.S. Mures privind desemnarea sitului, problemele legate de acesta, precum şi despre legile care va reglementa activităţile forestiere din pădurile private si cele de stat
  • am purtat discuţii cu angajaţii D.S. Mures cu privire la posibilitatea obţinerii statutului de protecţie individuală a fiecărei cuib de acvilă ţipatoare mică pâna la desemnarea oficială a sitului
  • dupa înregistrarea tuturor datelor necesare am identificat graniţele sitului şi l-am delimitat zona pe hartă

Continuarea activităţilor

  • vom continua monitorizarea regulată al avifaunei pe toata suprafaţa Văii Nirajului şi vom perfecţiona în permanenţă baza de date
  • vom depune documentaţia întocmită către Minister pentru aprobarea sitului ca sit natura 2000
  • dorim ca după acceptarea oficiala a zonei ca Arie de Protectie Specială să administrăm pe acesta în calitate de custod
  • vom continua activitatea de popularizare si conştientizare despre necesitatea conservării biodiversitatii în zonă si vom familiariza conceptul de APS (Arie de Protectie Speciala) şi Natura 2000
  • consideram deja un prim pas cu privire la continuitatea proiectului iniţiativa unui plan de dezvoltare durabilă într-o localitate de la periferia sitului, condus de către asociaţia noastră. Dorim ca astfel de proiecte să ia nastere şi în alte comune din interiorul sitului desemnat

 

Speciile ţintă a proiectului

Speciile ţintă care au fost selectate pentru proiect sunt incluse în Anexa 1 al Directivei Păsări.

  • Acvila ţipatoare mică (Aquila pomarina)
  • Viespar (Pernis apivorus)
  • Cristelul de câmp (Crex crex)
  • Barza albă (Ciconia ciconia)
  • Ghionoaie sură (Picus canus)
  • Ciocănitoare de grădini (Dendrocopos syriacus)
  • Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius)
  • Ciocănitoare neagră (Dryocopus martius)

2. Date generale despre regiunea tinta si documentarea sitului

Localizare, căi de acces

Regiunea delimitată geografic Valea Nirajului se situează în partea estică a judeţului Mureş. Drumurile publice se intersectează în multe locuri, creând două importante noduri rutiere cum ar fi Târgu Mures (aflata la periferia sitului) şi comuna Acătari. Alte bifurcaţii mai importante a regiunii sunt la Tâmpa, Miercurea Nirajului şi între localităţile Vărgata si Hodoşa.

Zona cuprinde un singur oraş, Miercurea Nirajului situată în mijlocul cursului râului Niraj, la 22 km distanţă de Tg.-Mures de unde poate fi accesat pe DJ 135 si DJ 151. Dinspre oraşul Sovata se poate ajunge în Valea Nirajului pe DJ 153 si DJ 136. Zona desemnată cuprinde un numar de 10 comune şi 29 sate, unele unite între ele. Este uşor accesibil dinspre vest (Tg. Mures) şi pe drumul naţional E 60, DN 15, sau drumul principal 13a . Zona mai poate fi accesat şi dinspre sud-vest din comuna Bălăuşeri aflată pe drumul naţional E60 şi dinspre nord (oraşul Reghin) pe DN 15. Comuna Bălăuşeri este un nod rutier foarte important iar oraşele Reghin şi Sovata centre turistice foarte importante şi frecvent vizitate atât de turisti de la noi din ţară cât şi din străinătate.

Suprafaţa totală care a fost desemnată este de 48134,002 ha (perimetrul de 142,269 Km).

Relieful Văii Nirajului

Caracteristica generală a reliefului judeţului Mures o constituie etajarea de la est la vest, judeţul Mureş coboară în trepte de pe crestele Carpaţilor Orientali înspre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor.

În limitele judeţului se deosebeşte un sector mai înalt de munţi şi unul mai coborât, de podiş. Toate aceste caracteristici pun amprentă pe distribuţia florei şi faunei din această regiune. Relieful zonei este dominat de Dealurile Nirajului, dealuri care ajung la peste 450 metri, altutudinile regiunii variind între cotele de 330 si 1079 m purtând caracteristicile bine cunoscute a regiunii de deal.

Hidrografic, ţinutul este situat în bazinul Nirajului Mic şi a Nirajului Mare (care se unesc în localitatea Mercurea Nirajului) şi care au doar puţine pârâiaşe secundare, unele doar temporare.

Clima

Trăsăturile climatice a judeţului Mureş sunt o consecinţă a poziţiei sale în centrul Transilvaniei, fapt care incadrează respectivul teritoriu în subprovincia climatică temperat-continental moderată, definită de circulaţia şi caracterul maselor de aer din vest si nord-vest.

Acestui teritoriu aflat în partea de est a judeţului Mureş îi sunt specifice verile mai călduroase, iernile relativ lungi şi reci, mai ales spre sectorul montan din partea de N si NE a regiunii.

Datorită etajării reliefului, temperaturile aerului prezintă diferenţieri regionale. Urmărind valorile anuale ale temperaturii medii lunare din Valea Nirajului, se constată, că luna cea mai rece este ianuarie (cu medii de – 3 °C, – 8 °C), iar cea mai caldă, iulie (+ 18 °C, + 19 °C). Numărul zilelor de vară oscilează între 65 – 85. Numărul cel mai mare de zile cu îngheţ aparţine lunii februarie.

Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor însumează cca 700 – 900 mm în această parte a judeţului Mureş. Cantităţile medii în luna iulie se incadrează între 80 si 180 mm, iar în ianuarie între 30 şi 50 mm. Cantităţile maxime cazute în 24 ore au înregistrat valori mari de peste 100 mm, valoarea maximă a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului (18.06.1929). Grosimea medie a stratului de zapada variază între 25 – 40 cm.

Umiditatea relativa exprimă gradul de saturare a atmosferei cu vapori de apă scade sub 76% în zona Văii Nirajului.

Datorită localizării înspre partea centrală a ţării, zona este supusă în cea mai mare parte a anului circulaţiei maselor de aer dinspre vest şi nord-vest, cu intensitate si fercvenţă mijlocie, viteza medie fiind de 3,1 m/s.

În timpul iernii sunt destul de frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depasesc 45 m/s.

Avifauna

În zona au fost identificate pâna în prezent 179 de specii dintre care un număr de 89 sunt prioritare pentru Natura 2000. Dintre speciile observate aici, un număr de 123 de sunt cuibăritoare iar 56 necuibăritoare pentru regiune. Cele necuibăritoare care vizitează zona cu regularitate variabilă pot fi păsări de pasaj, oaspeţi de iarnă sau doar cu apariţii accidentale, eratice.

Din totalul de specii, 88 sunt Nonpasseriformes iar 91 specii aparţin ordinului Passeriformes.

În ciuda faptului, că zonele umede sunt foarte slab reprezentate în regiune, numărul păsărilor care sunt legate de apă este destul de semnificativă.

Considerăm demn de menţionat numărul mare a perechilor clocitoare la unele specii ca viespar (Pernis apivorus), acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), cristel de câmp (Crex crex), ciuş (Otus scops), prigorie (Merops apiaster), ghionoaie sura (Picus canus), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor) şi sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio).

Păsările care apar cu regularitate variabilă în zonă, fiind incluse în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE sunt următoarele:

  1. Ixobrychus minutus
  2. Ciconia nigra
  3. Ciconia ciconia
  4. Pernis apivorus
  5. Circus aeruginosus
  6. Circus cyaneus
  7. Buteo rufinus
  8. Aquila pomarina
  9. Aquila clanga
  10. Aquila heliaca
  11. Aquila chrysaetos
  12. Hieraaetus pennatus
  13. Falco vespertinus
  14. Falco columbarius
  15. Falco peregrinus
  16. Bonasa bonasia
  17. Crex crex
  18. Philomachus pugnax
  19. Bubo bubo
  20. Strix uralensis
  21. Asio flammeus
  22. Caprimulgus europaeus
  23. Alcedo atthis
  24. Picus canus
  25. Dryocopus martius
  26. Dendrocopos syriacus
  27. Dendrocopos medius
  28. Dendrocopos leucotos
  29. Lullula arborea
  30. Anthus campestris
  31. Sylvia nisoria
  32. Ficedula parva
  33. Ficedula albicollis
  34. Lanius collurio
  35. Lanius minor
  36. Emberiza hortulana

Mamiferele enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE sunt reprezentate de 9 specii, dintre care este demn de menţionat prezenţa ursului, râsului, lupului, vidrei şi câtorva specii de lilieci.

Zona este bogată şi în amfibieni şi reptile, iar un numărul de 6 dintre acestea fiind specie prioritară pentru Natura 2000.

Peştii din râul Niraj şi pârâiaşele afluente sunt bine reprezentaţi printr-un număr semnificativ de specii, unele dintre ei fiind prioritare pentru Natura 2000 şi enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.

Ţinutul este foarte bogat si în diverse specii nevertebrate, dintre care 6 sunt incluse în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE.

Pădurile Văii Nirajului sunt reprezentate de asocieri de stejar, gorun (Quercus robur, Quercus petreae) şi carpen (Carpenus betulus) de vârste diferite. Pe lânga acestea întâlnim o gama variată de arbori şi arbuşti cu masa lemnoasa tare şi moale, având un bogat subarboret din plante ierboase. Fagul (Fagus silvatica) apare în componenţa pădurilor doar izolat în partea de N si NE a regiunii. Pe lânga cursurile apelor putem găsi sălcii (Salix alba, Salix babylonica, Salix caprea etc.), arin (Alnus sp.) şi plopi (Populus tremula, şi hibrizii Populusxcanadensis).

 

Clasele de habitat din situl desemnat „Valea Nirajului”

pondere în %

 

 

 

Mulţumim Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, pentru sprijinul financiar acordat!
Ape curgatoare

1,0

  
Mlastini, lacuri

0,12

  
Pajisti uscate, pasuni si fânete

10,69

  
Pajisti seminaturale umede

0,1

  
Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu dezmiristire)

2,97

  
Pajisti ameliorate

28,06

  
Terenuri agricole si arabile (neirigate)

20,59

  
Paduri foioase

23,59

  
Paduri de conifere

0,25

  
Paduri mixte

0,14

  
Livezi, complexe viticole

6,10

  
Alte terenuri (zone urbane, rurale, cai de comunicatie, rampe de depozitare si zone industriale)

6,40

  
Total suprafaţă habitat

100 %