„Bandi”, prima acvilă de câmp din România cu transmițător satelitar

IMG_2838Primii doi pui din Câmpia Aradului au fost inelați, iar unul dintre ei ne va oferi de acum încolo, date esențiale despre traseele pe care le folosesc aceste păsări maiestuoase în peregrinările lor. „Bandi”, puiului care poartă numele regretatului ornitolog Libus András, i s-a montat un transmițător satelitar care  va furniza date și publicului larg de îndată ce va păsări zona de cuibărire.

 

 

Pe http://www.satellitetracking.eu/inds/showtable puteți urmări parcursurile mai multor păsări inelate în cadrul proiectului transfrontalier „Asigurarea surselor de hrană pentru populațiile periclitate de șoim dunărean și acvilă de câmp din Bazinul Carpatic” LIFE13 NAT/HU/000183.

DSC_0128Este de așteptat ca în următorii 10 ani în Câmpia de Vest să crească numărul perechilor cuibăritoare, însă nu în mod spectaculos, ornitologii Grupului nostru estimează până la 10 perechi. Motivele sunt diverse, unele influențate de factorul uman sau de peisaj. În zona noastră, specia găsește prea puțini arbori solitari sau șiruri de arbori (în comparație cu Ungaria, unde peste 90% din păsări cuibăresc în astfel de locuri).Un al doilea motiv de îngrijorare ar fi hrana pe are o consumă, din păcate managementul vânatului mic (iepurele de câmp, fazanul, potârnichea) este nesatisfăcătoare în cele mai multe fonduri de vânătoare din Câmpia de Vest. Grupul Milvus a mai atras atenția asupra folosirii otrăvurilor pentru a combate animalele considerate dăunători pentru agricultură sau folosirea substanțelor toxice  în fondurile cinegetice. Efectele pot fi catastrofale pentru acțiunea de reintroducere a acvilei de câmp în România. Conform datelor coroborate din zona Salonta, unde au fost găsite 34 de păsări otrăvite (http://milvus.ro/4922/4922), două au aparținut speciei de acvilă de câmp. Un fapt regretabil, în condițiile în care pasărea nu a mai cuibări în țară de 45 de ani!

Majoritatea otrăvirilor descoperite se datorează folosirii chimicalelor cu conținut de carbofuran (furadan). Acesta este un pesticid interzis de mulți ani, toxicitatea fiind de LD50 = 11 mg/kg (suma LD50 reprezintă doza letală medie pentru 50% din animalele de laborator în intervalul de 24 de ore).parlagi terkep HU

Prin măsurile de conservare a vecinilor noștri specia a cunoscut un reviriment în ultimii ani – Ucraina cu 100 – 150 de perechi, Ungaria cu aproximativ 180, Bulgaria cu 25 – 30, de altfel așa se explică și prezența perechii cuibăritoare din județul Arad, respectiv creșterea numărului de observații asupra speciei în Câmpia de Vest și Dobrogea.

Datele provenite de la acvilele de câmp echipate cu transmițătoare ne arată posibilele regiuni unde specia ar putea să reapară ca specie cuibăritoare

Datele provenite de la acvilele de câmp echipate cu transmițătoare ne arată posibilele regiuni unde specia ar putea să reapară ca specie cuibăritoare. HELICON Life (LIFE10NAT/HU/019)

Primul cuib de acvilă de câmp din ultimii 45 de ani a fost identificat în această primăvară de către ornitologii Grupului Milvus. În ultimi 15 ani, în această zonă din vecinătatea graniței cu Ungaria au fost observate regulat, pe toată perioada anului, chiar și mai multe acvile de câmp de vârste diferite. Identificarea cuibului și monitorizarea noilor pui de acvilă de câmp reprezintă un succes și privim cu optimism spre viitorul acestei specii și în România!

This entry was posted in Știri. Bookmark the permalink.

Un răspuns la „Bandi”, prima acvilă de câmp din România cu transmițător satelitar

  1. Silviu Costea says:

    Fain, minunata munca faceti voi! Respect! Va trimit vreo 3 foto cu Aquila pomarina localizata la mine la gradina, judet BN, locatie intre Livezile-Rusu Bargaului si Dumbrava. este o pereche de Acvila tipatoare mica , o vad in fiecare an.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *