Egy fiatal kerecsensólyom rehabilitációjának első lépései

A Maros-ártér Natúrpark székhelyén tartott madár
Fotó: Herlo Gabriel, biológus, Maros-ártér Natúrpark

Az elmúlt napokban a Maros-ártér Natúrpark alkalmazottai egy náluk levő kerecsensólyommal kapcsolatban keresték meg a „Milvus Csoport” Madártani és Természetvédelmi Egyesület tagjait illetve a kerecsensólyom-védelmi projekt alkalmazottait.

A Milvus Csoport tagjai gyorsan el is mentek a Maros-ártér Natúrpark székhelyére, ahol egy fiatal hím kerecsensólyom várt rájuk. A park alkalmazottainak elmondása szerint a madarat három héttel előtte találta meg egy személy egy Aradhoz közeli mezőn. Az illető megállapította, hogy egy sérült ragadozómadarat talált, és rögtön elvitte egy aradi kisállatklinikára. A madarat különböző rutin vizsgálatoknak vetették alá és megállapították, hogy semmilyen törése vagy sérülése nincs. Ennek ellenére a fiatal kerecsensólyom látszólag nem képes jól repülni. Jelenleg a madár útban van Marosvásárhely felé, a Milvus Csoport Madárkórházához, ahol újból vizsgálatokat végeznek majd rajta és megfelelően kezelik majd, mindaddig, amíg teljesen felépül. Időnként megtörténik, hogy a madarak legyengülnek, ha néhány napig nem tudnak normálisan táplálkozni, így reméljük hogy ebben az esetben is csak egy lefogyott fiatal madárról van szó.

Felépülési remény a sérült, legyengült romániai kerecsensólymoknak: útban a rehabilitációs központfelé
Fotó: Dehelean Luca, Milvus Csoport

Fotó: Dehelean Luca

Ez a szép madár az első kerecsensólyom, aki a Madárkórház adottságait „élvezheti” amelyet a Life projekt keretein belül alakítottak ki.

Köszönjük a Maros-ártér Natúrpark alkalmazottainak a közreműködésért és reméljük, hogy a közeljövőben együtt engedhetjük majd vissza ezt a madarat saját természetes környezetébe.

This entry was posted in Hírek and tagged , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

2 Hozzászólás

  1. Andrei Keszeg says:

    Buna ,

    Dintr-un reportaj de la Pro TV am inteles ca printre alte cuiburi i se construieste / monteaza un cuib special si pt. el , de aici deduc ca aveti de gind sa-l tineti pina in primavara ( din motive de siguranta / sanatate ) in captivitate dupa care o sa incercati sa-i redati libertatea intr-un anume loc secret prin metoda hacking , sau ma insel ?

    Imi permit sa va sugerez sa alegeti cu grija locul de amplasare a cuibului si a volierei de eliberare , sa fie intr-un loc sigur , cit mai departe de localitati , sa aibe neaparat si citi-va pomi in apropiere ( il foloseste ca punct de odihna si observare => ca atare nu pleaca departe de voliera in cautarea acestora !) si ce este de importanta majora => prezenta popindaului in zona de eliberare , specie de care dunarenii sint de bine de rau inca dependenti – utilizind sugestiile de mai jos aveti posibilitatea de a lega de bine de rau , cel putin teoretic , soimul de acel loc ! Tineti-l in voliera de eliberare cel putin 2-3 saptamini , il hraniti la ore exacte doar in aceasta voliera atit in perioada de preeliberare cit si dupa eliberare , astfel ca soimul stie unde gaseste mincarea si daca va fi nevoie poate fi si reprins cu aceasta ocazie ( doar in perioada incipienta cind mai intra pt. hrana in voliera ! ) in voliera prin inchiderea trapei. Utilizind metoda mai sus amintita , cu hrana asigurata si siguranta ( poate fi tinut in permanenta sub observatie voliera si locul ! ) , soimul in cauza are posibilitatea maririi in timp si siguranta si a masei musculare , technicii de zbor si vanatoare , pierduta in timpul perioadei de “detentie ” !

    Andrei Keszeg
    as. Perecherrug

    • Stimate Domnule Keszeg,

      Vă mulțumim pentru interesul acordat, respectiv pentru observațiile făcute în legătură cu reintroducerea în natură a șoimului dunărean rănit, care în momentul de față se află în custodia noastră!

      Referitor la comentariile Dumneavoastră: după cum probabil știți, Asociația “Grupul Milvus” participă ca și partener la un proiect Life+, care are ca și scop principal conservarea șoimului dunărean în România, proiect comun cu numeroși parteneri din Ungaria, Slovacia și Bulgaria (detalii la pagina http://www.sakerlife2.mme.hu).
      Reportajul de la Pro TV se referă la montarea cuiburilor artificiali pe stâlpi de înaltă tensiune, care este una dintre activitățile principale ale proiectului, metodă preluată de la colegii din Ungaria, aplicată cu mare succes în țara respectivă. În afară de cuiburile artificiale prezentate și în cadrul reportajului, nu avem alte planuri privind montarea unor cuiburi sau boxe speciale pentru șoimul rănit, aflat momentan la centrul nostru de reabilitare. Totodată, datorită faptului că șoimul dunărean rănit în custodia noastră nu este un juvenil de anul întâi, ci unul de anul trei, considerăm că nu este nevoie de utilizarea unor metode speciale de reintroducere în sălbăticie, ca și metoda ”hacking”, pentru că pasărea este deja destul de experimentată ca să vâneze și să supraviețuiască singură în natură. Vârsta păsării este menționată greșit în articolul nostru original, așadar în momentul preluării, în toamna anului trecut, pasărea nu era un juvenil, ci o pasăre de anul doi, iar acum este una de anul trei. Ne cerem scuze pentru această mică greșeală de redactare!

      Trebuie menționat că, pasărea este ținută sub observație medicală continuă, asigurată de către Dr. Borka-Vitális Levente (www.vets4wild.ro), un veterinar cu experiență semnificativă în vindecarea păsărilor răpitoare, și este ținută într-un volier destul de spațios, unde are posibilitatea să exerseze zborul, fără să-și piardă calitățile necesare pentru zbor. Momentul eliberării va fi ales cu grijă cu privire la condiția păsării, iar locul de eliberare va fi ales în așa fel, încât pasărea să beneficieze de un habitat favorabil speciei cu hrană suficientă. Menționez faptul că, în cadrul proiectului, pe lângă conservarea șoimului dunărean, avem în vedere și conservarea populațiilor de popândăi din aria noastră de lucru, Câmpia de Vest, respectiv Dobrogea, datorită faptului că popândăii constituie prada principală a șoimilor dunăreni. Așadar acordăm atenție specială și acestui aspect.

      Cu stimă,
      Fülöp Attila

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *